• Ucraina a lansat o dronă cu rază lungă de acțiune care a atacat sistemul radar de avertizare timpurie Voronej-M din Orsk.
  • Anterior, pe 23 mai, Ucraina a atacat un alt radar Voronej-DM în regiunea Krasnodar, provocând un incendiu la instalație.
  • Radarul Voronej face parte din sistemul de avertizare timpurie al Rusiei împotriva rachetelor balistice intercontinentale și a fost o țintă cheie pentru Ucraina.

UPDATE ORA 19:00 – Rusia ar trebui să continue operațiunea din Ucraina ca răspuns la Occident, afirmă Kremlinul

Rusia ar trebui să rămână pe poziții și să continue ceea ce numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina ca răspuns la fervoarea militară a Occidentului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Peskov a declarat, în același timp, că Occidentul nu are o opinie unanimă în ceea ce privește loviturile armatei ucrainene pe teritoriul rusesc cu ajutorul armelor occidentale.

Adunarea Parlamentară a NATO a cerut statelor membre să susțină „dreptul internațional” al Ucrainei de a se apăra prin ridicarea „unor restricții” privind utilizarea de către Kiev a armelor occidentale în Rusia.

Recomandări

MACRON: „A VENIT TIMPUL UNEI ALIANȚE LARGI”
EXTREMA DREAPTĂ CÂȘTIGĂ TURUL 1
EXTREMA DREAPTĂ CÂȘTIGĂ TURUL 1
ROMÂNIA, PE LOCUL 5 LA SUSȚINĂTORI
UN AVION UȘOR S-A PRĂBUȘIT LÂNGĂ PARIS
EUROPA, ÎMPĂRȚITĂ ÎNTRE FURTUNI ȘI INCENDII

UPDATE ORA 18:20 – Putin susține că Occidentul a provocat ofensiva de la Harkov

Vladimir Putin a declarat că Occidentul a provocat ultima ofensivă a Kremlinului în regiunea ucraineană Harkov, ignorând avertismentele de a nu permite Kievului să atace regiunea rusă Belgorod.

Într-un discurs rostit astăzi, președintele rus a declarat că loviturile asupra Belgorodului din această lună au fost efectuate cu arme furnizate de Occident și au fost posibile doar cu ajutorul specialiștilor din țările occidentale.

„[Occidentul] ar trebui să înțeleagă cu ce se joacă”, a avertizat dl Putin, adăugând că orice escaladare ar putea duce la „consecințe grave”. Harkovul rămâne un obiectiv major după ce Rusia a deschis un nou front la granița de nord-est.

La sfârșitul săptămânii, Ministerul Apărării de la Moscova a afirmat că a cucerit așezarea Ivanivka, dar victoria din regiunea Harkov a fost subiectul unor rapoarte contradictorii, Volodymyr Zelenski afirmând că Ucraina a asigurat „controlul de luptă”.

UPDATE ORA 16:34 – UE adoptă un nou regim de sancțiuni împotriva Rusiei, pentru încălcări ale drepturilor omului și acte de represiune

Comisia salută adoptarea de către Consiliu a unui nou regim de sancțiuni împotriva represiunii accelerate și sistematice a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept de către autoritățile ruse.

Acest nou regim oferă cadrul necesar pentru desemnarea persoanelor implicate în abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, precum și în acte de represiune și acțiuni care subminează democrația și statul de drept.

UPDATE ORA 15.00 – AIEA a reușit să ajungă la o înțelegere cu Rusia în ceea ce privește siguranța centralei nucleare din Zaporojie

AIEA a reușit să ajungă la o înțelegere cu Rusia în ceea ce privește siguranța centralei nucleare din Zaporojie, a anunțat marți agenția rusă de știri de stat TASS, citându-l pe șeful AIEA, Rafael Grossi.

Șeful AIEA se întâlnește cu o delegație a corporației ruse de stat Rosatom în orașul Kaliningrad din vestul Rusiei. Forțele rusești au ocupat centrala nucleară Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa, încă din primele săptămâni după ce au intrat în Ucraina în 2022.

UPDATE ORA 14.00 – Zelenski a declarat că Joe Biden l-ar aplauda pe Vladimir Putin dacă acesta nu va participa la un summit de pace luna viitoare.

În cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, Zelenski a declarat că dorește ca președintele american să fie „personal prezent” la summitul pentru pace din Elveția din 15-16 iunie. El a spus:

„Acel summit pentru pace are nevoie de președintele Biden… Absența sa va fi doar aplauze pentru Putin, aplauze în picioare”.

Conferința este organizată la cererea lui Zelenski pentru a asigura „o pace justă și durabilă”, dar Rusia nu a fost invitată, așa că rămâne neclar ce poate realiza.

Zelenski a declarat că așteaptă un răspuns și din partea Chinei și a Braziliei, subliniind în același timp că toate participările sunt importante: „Credeți-mă, fiecare voce este importantă”.

UPDATE ORA 13.00 – Suedia oprește planul de livrare de avioane Gripen către Ucraina

Suedia oprește planurile de a trimite avioane de luptă Gripen în Ucraina pentru a permite introducerea avioanelor de luptă F-16, a declarat ministrul suedez al apărării pentru agenția de presă TT la Bruxelles.

„Am fost îndemnați de celelalte țări din coaliție să așteptăm cu sistemul Gripen”, a declarat Pal Jonson pentru TT.

„Acest lucru are legătură cu faptul că acum se pune accentul pe introducerea sistemului F-16”, a adăugat el.

UPDATE ORA 12.00 – Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a descris nevoia de muniție a Ucrainei ca fiind „foarte, foarte acută”

Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a descris nevoia de muniție a Ucrainei ca fiind „foarte, foarte acută”, în contextul în care au apărut îngrijorări că Rusia încearcă să zădărnicească acordurile de armament cu statele membre ale UE care contribuie la linia frontului.

El a declarat reporterilor că armata Rusiei a crescut de la un număr estimat de 270.000 de luptători la „aproape jumătate de milion”, în timp ce statele membre ale UE sunt încă reticente în a-și crește cheltuielile pentru apărare.

Finanțarea UE în valoare de 6,9 miliarde de euro este blocată în prezent de Ungaria, în timp ce o inițiativă cehă de a livra muniție Ucrainei a fost împiedicată de intervenția Rusiei pe lângă furnizori, spun sursele.

Înaltul reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat că se aștepta ca 80.000 de arme să fie livrate până la sfârșitul lunii iunie, dar unele întârzieri au fost poate „pentru că Rusia a făcut tot posibilul să împiedice” livrările.

UPDATE ORA 11.00 – Șeful NATO, Jans Stoltenberg, va îndemna statele membre ale UE să permită ca mijloacele lor militare din Ucraina să fie folosite în spatele liniilor inamice

Șeful NATO, Jans Stoltenberg, va îndemna statele membre ale UE să permită ca mijloacele lor militare din Ucraina să fie folosite în spatele liniilor inamice, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de faptul că apărarea țării este împiedicată de politica de apărare dezescaladată a UE.

Șeful diplomației UE, Joseph Borrell, a declarat că aceasta este o discuție importantă la summitul de astăzi al miniștrilor apărării, la care va participa și Stotenberg. Însă unele state membre sunt îngrijorate că ar fi o mișcare de escaladare.

UPDATE ORA 10.00 – Belgia va furniza 30 de avioane F-16 Ucrainei

Belgia se va angaja să echipeze Ucraina cu 30 de avioane de luptă F-16, primele livrări fiind planificate pentru acest an, a anunțat agenția de știri Belga, citând ministrul de externe al țării, Hadja Lahbib.

Anunțul vine cu câteva ore înainte ca președintele ucrainean Volodimir Zelenksi să se întâlnească cu guvernul la Bruxelles în cursul zilei de astăzi.

UPDATE ORA 09.00 – Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, spune ministrul de externe

Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski, în timp ce Kievul se luptă să respingă avansurile rusești.

În timp ce aliații din NATO ai Ucrainei au promis să furnizeze națiunii devastate de război bani și arme atât timp cât va fi nevoie pentru a respinge o invazie rusă, aceștia au exclus, în general, posibilitatea de a trimite soldați în țară.

Întrebat într-un interviu dacă Polonia este pregătită să trimită trupe în Ucraina, dl Sikorski a declarat: „Nu ar trebui să excludem acest lucru. Ar trebui să-l lăsăm pe Putin să ghicească în privința intențiilor noastre”.

Cu toate acestea, el nu a precizat ce rol ar urma să joace trupele poloneze.

Interviul a fost publicat în Gazeta Wyborcza din Polonia, La Repubblica din Italia și El Pais din Spania.

ȘTIRE INIȚIALĂ

O dronă cu rază lungă de acțiune operată de Serviciile de Informații Militare din Ucraina (HUR) a atacat pe 26 mai sistemul radar de avertizare timpurie Voronej M din Orsk, în regiunea Orenburg din Rusia, a declarat o sursă din cadrul agenției pentru Kyiv Independent pe 27 mai.

Pentru prima dată de la începutul invaziei la scară largă, Ucraina a atacat instalațiile din Orsk, la aproximativ 1.800 de kilometri de locul de lansare a dronei, potrivit sursei.

Presa rusă a afirmat pe 26 mai că o dronă a căzut în suburbiile Orsk, care ar fi vizat o instalație militară. Nu au fost raportate pagube sau victime. Mai târziu în cursul zilei, proiectul Schemele de la Radio Free Europe/Radio Liberty a publicat imagini din satelit ale sistemului radar după atac.

Deși rezoluția scăzută a imaginilor nu permite evaluarea exactă a amplorii pagubelor, petele întunecate vizibile pe 27 mai – posibil urme de foc provocate de atacul cu drona – par să confirme atacul.

Serviciile de informații militare ucrainene au lovit, de asemenea, un alt sistem radar Voronej în satul Glubokii din Krasnodar Krai pe 23 mai, provocând un incendiu la instalație, potrivit sursei.

Radarul Voronej este un echipament de avertizare timpurie care asigură monitorizarea spațiului aerian pe distanțe lungi, concentrându-se asupra rachetelor balistice și a aeronavelor. Raza sa de acțiune este de până la 6.000 de kilometri (aproximativ 3.700 de mile).

Citește și