- Într-un interviu acordat săptămâna trecută postului Sky News, Dmitri Peskov a pus la îndoială imaginile din satelit folosite pentru a stabili că Rusia este responsabilă pentru crimele de la Bucea.
- Poate fi dificil de înțeles dacă aceste eforturi reușesc să convingă publicul, dar noile cercetări par să arate un sprijin considerabil pentru partea rusă.
- 15% dintre oameni nu vor să-și dezvăluie nemulțumirea față de război atunci când sunt întrebați direct.
Răspândirea de conținut pro-rusesc de către ruși, respingerea acuzațiilor de crime de război și participarea la atacuri cibernetice sunt toate modalități prin care oamenii sunt încurajați să ajute partea rusă. „Facem apel la toți cei care susțin acțiunile președintelui nostru și ale armatei ruse să se alăture creării și distribuirii de conținut veridic!” – această chemare la arme a unui site rusesc pare să recruteze cu succes rușii obișnuiți – 28.000 dintre ei, potrivit unei cercetări efectuate de Sky News – pentru a lua parte la războiul informațional.
Este doar un exemplu al modului în care o parte din ruși își joacă rolul în bătălia pentru a controla narațiunea din jurul conflictului ucrainean. Alte exemple includ recrutarea unei „armate cibernetice” de hackeri și înființarea unei organizații de bază pentru a urmări crimele de război ucrainene. În esența lor, toate acestea au un scop comun – să justifice acțiunile Rusiei și să contracareze afirmațiile occidentale privind atrocitățile rusești.
Apărarea adevărului
Site-ul menționat mai sus, numit Zanami Pravda, creat de ruși – care se traduce prin „apărarea adevărului” – le cere oamenilor să încarce conținut pro-rusesc pentru a fi partajat online pentru a „contribui la victoria Rusiei”.
Potrivit cifrelor site-ului, cele 28.000 de persoane care au încărcat conținut au contribuit cu peste 100.000 de imagini și videoclipuri pe site, cifre care au crescut rapid în ultima săptămână.
Cetățenii ruși care împărtășesc „cel mai bun conținut patriotic” pe site sunt înscriși în concursuri pentru a câștiga servicii de muzică și abonamente TV. Cei mai recenți câștigători au fost anunțați la un birou al Frontului Popular al întregii Rusii, o coaliție politică condusă de Vladimir Putin.
Conținutul încărcat include videoclipuri și imagini care trebuie partajate de așa-numitele „antifakes”, care pretind să demonteze narațiunile mass-media occidentale. Printre acestea se numără afirmații potrivit cărora masacrul de la București, unde au fost găsite cadavrele unor civili în stradă după ce forțele rusești au ocupat orașul, a fost înscenat de forțele ucrainene.
Urmărirea crimelor de război
Un alt efort aparent de bază în această bătălie de comunicare, depus de ruși, a apărut sub numele de proiectul „Tribunalul”, al cărui nume face trimitere la procesele de la Nürnberg, unde înalți naziști au fost judecați după cel de-al Doilea Război Mondial. Grupul a documentat cel puțin o potențială crimă de război în Ucraina – un caz în care un soldat ucrainean pare să fi împușcat un prizonier de război rus. De asemenea, grupul a descoperit numele a trei soldați ucraineni despre care se crede că ar fi implicați în acest incident și a postat online datele lor.
Cu toate acestea, justiția, în ceea ce privește acest proiect, pare să se concentreze doar asupra forțelor ucrainene, pe care le acuză pe scară largă de acte criminale cu puține dovezi. Proiectul a produs un pachet de carduri lucioase „most-wanted” – la fel cum a făcut Departamentul american al Apărării în timpul invaziei Irakului din 2003 – pentru a evidenția figurile ucrainene pe care le consideră responsabile de crime de război.
De ce fac rușii asta?
Răspândirea de informații de către ruși care contestă rapoartele occidentale are rolul de a crea îndoieli în mintea cititorilor și a telespectatorilor cu privire la ceea ce ar trebui să creadă. Dar nu doar conținutul informațiilor care sunt împărtășite, ci și metodele de raportare evoluează în acest război.
Folosirea informațiilor din surse deschise de ruși în investigațiile criminalistice – folosind imagini din satelit, geolocalizarea și analiza video de aproape pentru a dezvălui ce s-a întâmplat – a devenit proeminentă în reflectarea războiului. Dar un popular canal pro-rusesc Telegram, un site de socializare, folosește acum aceste tehnici pentru a face afirmații care includ punerea sub semnul întrebării a masacrului de la Bucha.
Deși afirmațiile de pe acest canal imită stilul unei investigații criminalistice, de multe ori ele nu sunt susținute de dovezi.