• Cazurile aflate pe rolul Curții Penale Internaționale ar urma să acuze Rusia de răpirea copiilor ucraineni și de atacarea deliberată a infrastructurii civile.
  • Nu este clar pe cine plănuiește instanța să acuze în fiecare caz.
  • Biroul Național de Informații al guvernului ucrainean a declarat la începutul lunii martie că ar putea fi vorba de peste 16.000 de copii.

Curtea Penală Internațională intenționează să deschidă două dosare pentru crimele de război comise de Rusia în Ucraina și va cere mandate de arestare pe numele mai multor persoane.

Sunt primele acuzații internaționale formulate împotriva Rusiei de la începutul conflictului și vin după luni de muncă din partea echipelor speciale de anchetatori, scrie The New York Times.

Ei susțin că Rusia a răpit copii și adolescenți ucraineni și i-a trimis în tabere de reeducare rusești și că Kremlinul a atacat deliberat infrastructura civilă.

Recomandări

ISRAELUL A ATACAT IRANUL
TAYLOR SWIFT BATE RECORDURILE SPOTIFY
TIKTOK AR PUTEA FI INTERZIS ÎN SUA PÂNĂ ÎN 2025
OFICIAL, AVEM O NOUĂ STAȚIUNE
AI ACEEAȘI RUTINĂ LA JOB?
ZELENSKI RĂSUFLĂ UȘURAT

Procurorul șef Karim Khan trebuie mai întâi să își prezinte acuzațiile unui complet de judecători care va decide dacă au fost îndeplinite standardele legale pentru emiterea mandatelor de arestare sau dacă anchetatorii au nevoie de mai multe probe.

Nu este clar pe cine plănuiește instanța să acuze în fiecare caz, spun sursele citate de NYT.

Solicitată să confirme cererile de mandate de arestare, procuratura a spus: „Nu discutăm public detalii legate de investigațiile în curs” .

Unii diplomați și experți internaționali spun că este posibil ca însuși președintele rus, Vladimir Putin, să fie acuzat, pentru că instanța nu recunoaște imunitatea unui șef de stat în cazurile de crime de război, crime împotriva umanității sau genocid.

Cu toate acestea, probabilitatea unui proces rămâne redusă, spun experții, pentru că instanța nu poate face audieri în lipsă și este puțin probabil ca Rusia să-și predea proprii oficiali.

De altfel, Kremlinul a negat acuzațiile de crime de război chiar dacă anchetatorii internaționali și ucraineni au adunat dovezi ale atrocităților comise de forțele rusești invadatoare.

Prima speță îi privește pe copiii ucraineni răpiți. Este vorba de la copii mici până la adolescenți, ca parte a unui program sponsorizat de Kremlin.

Ei au fost luați din Ucraina și plasați în case de copii sau trimiși în tabele de vară pentru a fi reeducați. Unii dintre ei provin din case de copii sau din școli de corecție.

Moscova nu a făcut niciun secret din programul său, prezentându-l ca pe o misiune umanitară pentru a-i proteja pe copiii ucraineni, orfani de război sau despre care Rusia susține că ar fi fost abandonați în urma războiului.

Comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, figura publică a programului, a început să trimită copii în Rusia la câteva săptămâni după ce invazia a început în februarie 2022 și a apărut în mod regulat la televizor pentru a promova adopțiile.

La rândul său, liderul rus Vladimir Putin a semnat un decret în luna mai a anului trecut menit să accelereze accesul ucrainenilor la cetățenia rusă.

Procurorul Khan nu și-a ascuns intenția de a urmări în mod special acest caqz, spunând că tranferurile ilegale de copii în Rusia sau în regiunile ocupate din Ucraina sunt o prioritate pentru anchetatorii săi.

La începutul acestei luni, el a vizitat o casă de copii din sudul Ucrainei, acum eliberată, iar biroul său a postat o fotografie cu el stând printre pătuțurile goale. „Copiii nu pot fi tratați ca prada de război” , a spus el.

Un raport publicat în februarie de Universitatea Yale și programul Observator al Conflictelor al Departamentului de Stat al SUA spune că cel puțin 6.000 de copii din Ucraina sunt ținuți în 43 de lagăre rusești, numărul lor real fiind mult mai mare.

Biroul Național de Informații al guvernului ucrainean a declarat la începutul lunii martie că ar putea fi vorba de peste 16.000 de copii.

În cel de-al doilea caz, se așteaptă ca procurorul șef al CPI să abordeze atacurile neîntrerupte ale Rusiei asupra infrastructurii civile, inclusiv alimentării cu apă și centralelor de gaz și energie, care sunt departe de lupte și nu sunt considerate ținte militare legitime.

Guvernul SUA are dovezi care arată că Kremlinul a vizat deliberat infrastructura civilă vitală și ar fi dispus să le furnizeze Curții, dar Departamentul Apărării blochează se teme că transmiterea informațiilor ar putea crea un precedent și ar deschide calea pentru urmărirea penală a americanilor.

Președintele Biden încă nu a decis dacă aprobă publicarea materialului, potrivit oficialilor.