- Vestea că Finlanda îşi va abandona neutralitatea istorică pentru a adera la NATO (se vorbeşte de câteva luni pentru oficializarea aderării) reaprinde lumina reflectoarelor asupra ţării scandinave care are 1340 de kilometri de graniţă cu Rusia şi asupra premierului său, Sanna Marin, social-democrată, 36 de ani în funcţie din decembrie 2019, cel mai tânăr premier din lume (la momentul alegerilor).
- În zilele următoare, Marin va prezenta Parlamentului o „carte albă” pe această temă şi apoi va avea loc votul. Scenariile politice internaţionale care s-au schimbat după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei sugerează un vot în favoarea unei majorităţi mari.
- După alegerea ei în funcţia de premier, în decembrie 2019 şi, de asemenea, în lunile care au urmat, presa internaţională a tratat adesea cu Marin nu întotdeauna într-un mod „corect din punct de vedere politic”.
Are 36 de ani, iar premier a devenit la vârsta de 34 de ani. Sanna Marin a făcut faţă pandemiei mai bine decât vecinii ei şi, pentru al cincilea an la rând, conduce „cea mai fericită ţară din lume”. Portretul premierului care, în câteva zile, va prezenta raportul Parlamentului pentru a vota aderarea la Alianţa Atlantică.
Vestea că Finlanda îşi va abandona neutralitatea istorică pentru a adera la NATO (se vorbeşte de câteva luni pentru oficializarea aderării) reaprinde lumina reflectoarelor asupra ţării scandinave care are 1340 de kilometri de graniţă cu Rusia şi asupra premierului său, Sanna Marin, social-democrată, 36 de ani în funcţie din decembrie 2019, cel mai tânăr premier din lume (la momentul alegerilor).
Care, dacă totul decurge conform planului, va fi amintit nu doar ca fiind cel mai tânăr prim-ministru vreodată, ci şi cel al cărui guvern a decis o schimbare epocală în echilibrul alianţelor dintre Est şi Vest în Europa.
Pentru că, dacă este adevărat că anunţul a fost făcut de preşedintele Republicii Finlandeze, Sauli Niinisto, un politician de multă vreme al ţării nordice şi, prin Constituţie, responsabil de politica sa externă, roadele vor fi culese de guvernul prezidat de „milenara” Marin.
În zilele următoare, Marin va prezenta Parlamentului o „carte albă” pe această temă şi apoi va avea loc votul. Scenariile politice internaţionale care s-au schimbat după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei sugerează un vot în favoarea unei majorităţi mari.
Raportul guvernului va ajunge în Parlament până la Paşte, spun cei de la Helsinki. Ministrul de externe Pekka Haavisto a adăugat că Suedia, angajată în acelaşi proces, ar putea adera la NATO în acelaşi timp cu Finlanda. Guvernul suedez este condus tot de o femeie, Magdalena Andersson, şi ea social-democrată, aleasă pentru a doua oară la sfârşitul anului 2021.
Provine din familie-curcubeu
Crescuta într-o „familie curcubeu” (formată din două femei), Sanna Marin a intrat la o vârstă foarte fragedă în politica. Familia trăia în condiţii economice modeste şi, pentru a-şi plăti studiile, Marin lucra ca funcţionar: „Am fost primul din familia mea care a absolvit”, povesteşte ea mai târziu.
A condus consiliul oraşului Tampere, a devenit vicepreşedinte al Partidului Social Democrat în 2010, la 25 de ani, a fost aleasă deputat în 2015 la 30 de ani, iar în 2019 a fost aleasă ca ministru al Transporturilor şi Comunicaţiilor.
În decembrie acelaşi an devine prim-ministru. „Nu m-am gândit niciodată la vârsta sau sexul meu, mă gândesc de ce am intrat în politică şi la lucrurile care ne-au făcut să câştigăm printre alegători. Avem mult de lucru pentru a ne reface încrederea”, a răspuns ea celor care au întrebat-o cum să gestioneze o sarcină atât de importantă la vârsta ei fragedă.
A reuşit să catalizeze încrederea, având în vedere că, în martie 2022, Finlanda a câştigat pentru al cincilea an la rând clasamentul celei mai fericite ţări din lume: Raportul Fericirii Mondiale 2022, sponsorizat de Naţiunile Unite, se bazează pe sondaje care încrucişează diferite date precum PIB-ul, nivelul de solidaritate, libertatea individuală, sănătatea şi nivelul corupţiei.
Nuntă în pandemie
Pe măsură ce a progresat în cariera politică, în 2018, Marin a devenit mama unui copil pe care l-a avut cu partenerul ei de multă vreme, Markus Räikkönen, un fost fotbalist. O dragoste născută la şcoală, pe când aveau 18 ani. În august 2020, Sanna şi Markus se căsătoresc într-o ceremonie simplă, la reşedinţa primului ministru din Helsinki: „Sunt bucuros să-mi pot împărtăşi viaţa cu bărbatul pe care îl iubesc. Am văzut şi am trăit multe împreună, am împărtăşit bucurii şi necazuri şi ne-am sprijinit în adâncuri şi în furtună”.
Când vorbeşte de „furtună”, Marin se referă mai ales la perioada dificilă a pandemiei. O tragedie colectivă cu care a trebuit să se confrunte la câteva zile după alegerea sa ca premier şi cu care, împreună cu guvernul ei, s-a confruntat de la început într-un mod foarte diferit faţă de vecina Suedia. În timp ce Stockholm, în prima fază a infecţiile, hotărâseră să nu introducă blocaje şi restricţii, devenind în scurt timp ţara cu o rată foarte mare a mortalităţii, Finlanda a urmat exemplul Italiei şi Germaniei prin închiderea şcolilor, introducerea restricţiilor, alocarea de fonduri pentru sănătate şi bunăstare. Faptele i-au dat dreptate.
Săptămâna de lucru de 4 zile?
Promovând credinţa către linia social-democrată a ţărilor nordice, unde atenţia pentru bunăstare şi calitatea vieţii a fost întotdeauna o prioritate, unul dintre primele anunţuri ale premierului Sanna Marin a fost acela de a dori reluarea proiectului de reducere a programului de lucru. În Finlanda se merge spre 30 de ore de muncă pe săptămână, dorindu-se săptămâna de lucru la 4 zile, dar păstrând salariul neschimbat. Astfel, mai mult timp pentru familie şi mai multe locuri de muncă disponibile pe piaţă sunt motivele din spatele proiectului de care Marin se ocupase deja ca ministru.
Proiectele transmise pe Twitter nu au fost însî urmate şi de proiecte de lege concrete. Pandemia şi creşterea ulterioară a cheltuielilor publice au umbrit ideea.
Victima unor atacuri sexiste
După alegerea ei în funcţia de premier, în decembrie 2019 şi, de asemenea, în lunile care au urmat, presa internaţională a tratat adesea cu Marin nu întotdeauna într-un mod „corect din punct de vedere politic”.
În octombrie 2020, lumea întreagă a vorbit despre controversa socială declanşată de apariţia pe coperta unei reviste finlandeze în care purta o bluză neagră considerată prea decoltat. Controversa sexistă a avut ca efect pozitiv demararea unei contracampanii sociale în apărarea premierului, #ImwithSanna, cu sute de finlandezi care au postat o fotografie cu ei îmbrăcaţi într-o jachetă ca cea a premierului.
După ultimul summit UE de la Versailles, la câteva zile după invazia rusă a Ucrainei, multe mass-media locale (şi străine) au găsit timpul să se concentreze asupra privirilor dintre preşedintele francez Macron şi premierul finlandez.