Șefa FMI spune că anul 2023 va fi mai greu pentru economia globală decât 2022

• Fondul Monetar Internațional (FMI) consideră că anul care începe acum va fi „mai dur” decât cel care a trecut.
• În China, a doua economie ca mărime din lume, creșterea va fi mai mică decât media globală, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimii patruzeci de ani.
• O altă îngrijorare a FMI este că războiul din Ucraina va accentua divizarea lumii în două mari blocuri: unul condus de Statele Unite și celălalt condus de China.

Fondul Monetar Internațional (FMI) consideră că anul care începe acum va fi „mai dur” decât cel care a trecut și avertizează că multe țări, în special din UE, se vor confrunta cu recesiuni în economiile lor. Acestea sunt două dintre marile mesaje pe care Kristalina Georgieva, președintele organizației, le-a lăsat în primul său interviu din acest an pentru postul public de televiziune american CBS.

Liderul uneia dintre cele mai importante instituții în guvernarea economiei mondiale prezice un an în care marile motoare de creștere ale lumii (SUA, UE și China) vor încetini simultan. O încetinire care va face ca PIB-ul mondial să avanseze cu doar 2,7%, chiar mai puțin decât cele 3,2% preconizate pentru sfârșitul anului 2022. Acest lucru se va traduce prin intrarea în recesiune a unei treimi din economiile lumii. Iar în multe altele, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla, „va fi ca o recesiune pentru sute de milioane de oameni”, a spus Georgieva. Această proporție de țări afectate va fi și mai mare în blocul european, unde se așteaptă ca jumătate dintre țări să sufere o contracție a activității.

Cele mai recente cifre publice ale organizației pe care o prezidează Georgieva indică faptul că Germania și Italia, două dintre țările cele mai dependente de gazul rusesc, își vor închide activitatea în acest an. De cealaltă parte a spectrului, Spania ar fi cea mai mare economie din UE care ar urma să înregistreze cea mai mare creștere (1,2%). Deși, în orice caz, trebuie amintit că Spania este și țara europeană cea mai departe de a-și recupera nivelul PIB-ului de dinainte de pandemie.

FMI: Criza îi va lovi cel mai puternic pe cei care au suferit întotdeauna cel mai mult, adică economiile emergente

În orice colț al lumii te-ai uita, perspectivele sunt sumbre. În China, a doua economie ca mărime din lume, creșterea va fi mai mică decât media globală, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimii patruzeci de ani. Această prognoză sumbră vine după un an 2022 care nu a fost nici el bun. Anul trecut, creșterea economică a încetinit drastic în China din cauza politicii stricte a Partidului Comunist de zero COVID.

În Statele Unite, lucrurile stau ceva mai bine. În opinia lui Georgieva, prima economie mondială se dovedește „remarcabil de rezistentă” și ar putea evita recesiunea. Piața forței de muncă este puternică, ceea ce ar putea fi în defavoarea sa, deoarece ar putea forța Rezerva Federală să crească și mai mult ratele dobânzilor, ceea ce ar dăuna economiei. O altă îngrijorare a FMI este că războiul din Ucraina va accentua divizarea lumii în două mari blocuri: unul condus de Statele Unite și celălalt condus de China. Georgieva reamintește că o mare parte din creșterea economică înregistrată în ultimele trei decenii este rezultatul încrederii într-o economie mondială integrată. Potrivit estimărilor FMI, împărțirea comerțului mondial în două blocuri ar reduce PIB-ul mondial cu 1,5 trilioane de dolari în fiecare an. „Separarea ne-ar face pe toți mai săraci, iar lumea ar fi mai puțin sigură”, a rezumat ea.

Criza îi va lovi cel mai puternic pe cei care au suferit întotdeauna cel mai mult, adică economiile emergente, adică pe cei mai săraci. În special țările cele mai îndatorate. Aceste țări emit o mare parte a datoriei lor în dolari, astfel încât creșterile bruște ale ratelor dobânzii aprobate de Statele Unite le fac foarte dificilă finanțarea cheltuielilor publice. „Pentru economiile cu un nivel ridicat de îndatorare, acest lucru este devastator”, spune Georgieva.

În orice caz, președintele FMI transmite un mesaj clar băncilor centrale care ar putea fi tentate să nu majoreze dobânzile de teamă să nu afecteze creșterea economică. „Riscăm ca inflația să devină mai persistentă. Mesajul nostru pentru băncile centrale este că trebuie să vadă o scădere credibilă a inflației și abia atunci se pot gândi la recalibrarea politicii lor”, a spus el.

Mai multă incertitudine, mai multă criză

Lumea care a apărut după ce coronavirusul a măturat globul este acum mai imprevizibilă. Pentru președintele FMI, peisajul s-a schimbat radical. Incertitudinea și mai multe crize care se suprapun vor fi mult mai frecvente decât până acum.

„Să nu credeți că ne vom întoarce la predictibilitatea de dinainte de COVID”, a subliniat Georgieva. Ea a făcut apel la guverne să „acționeze mai repede” și să nu aștepte ca problemele să se agraveze. „Trebuie să strângem cureaua și să acționăm într-un mod mai agil și mai precaut”, a spus ea.