- Lista susținută de studenți obține 52,7% din voturi, potrivit rezultatelor parțiale
- Vučić recunoaște înfrângerea, iar alianța sa obține 39,2% din voturi
- Putin păstrează pârghii energetice într-o Serbie al cărei principal partener comercial este UE
- Magyar apropie Ungaria de Bruxelles, iar Muntenegru avansează spre aderarea la Uniunea Europeană
- Dodik își conservă influența în Republica Srpska și poate complica parcursul european al Bosniei
- România are interesul ca schimbarea de la Belgrad să reducă vulnerabilitățile din vecinătatea sa
Mișcarea studențească care a umplut străzile Serbiei a câștigat acum la urne și a învins tabăra lui Aleksandar Vučić.
Victoria partidului Lista Studenților deschide o șansă pentru apropiere de Uniunea Europeană, însă schimbarea puterii nu șterge dependența de energia rusească. Pentru România, întrebarea este: câtă
influență mai poate păstra Vladimir Putin în țara vecină și în restul Balcanilor?
Marcela Feraru, editor Aleph News, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Cât de categorică este victoria studenților și în ce măsură Serbia își poate schimba orientarea?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Victoria este netă: după numărarea a aproape 99% din voturi, lista susținută de studenți are 52,7%, iar alianța lui Vučić, 39,2%, potrivit datelor Comisiei Electorale.
Într-un parlament cu 250 de locuri, majoritatea necesită 126 de mandate, deci câștigătorii ar putea guverna fără un partener de coaliție.
Rezultatele sunt încă provizorii, dar Vučić și-a recunoscut înfrângerea.
Ce succes ar putea avea tentativa de reformare? Bruxellesul și-a oferit sprijinul, dar Serbia nu se poate deconecta complet de Moscova. Putin păstrează influență prin energie și relațiile politice construite în timp. În plus, opoziția față de Vučić nu înseamnă automat ostilitate față de Rusia: presa relatează că lista câștigătoare dorește păstrarea relațiilor tradiționale cu Moscova și se opune sancțiunilor. Acesta este primul paradox al schimbării”.
Pot câștigătorii să apropie Serbia de Europa fără să provoace o criză în relația energetică cu Rusia?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Noua putere moștenește o țară care își face cea mai mare parte a comerțului cu Europa, dar rămâne puternic dependentă de gazele rusești. Aproape 59% din schimburile Serbiei erau cu UE în 2024, ceea ce oferă Bruxellesului o influență economică importantă.
Moscova are însă pârghii în energie, inclusiv prin participația rusească la compania petrolieră NIS, afectată de sancțiuni americane. Prin urmare, orice schimbare de politică externă trebuie însoțită de soluții pentru aprovizionare și prețuri. Vučić a încercat să profite de ambele relații: apropiere economică de UE și legături privilegiate cu Putin. Nu vorbim despre o economie în colaps: FMI prognozează o creștere de 3,3% în 2026. Vorbim despre vulnerabilități care pot limita libertatea de decizie a viitorului guvern și pot pune la încercare sprijinul european”.
Dacă privim spre Ungaria, Muntenegru și Bosnia, cât de puternică mai este influența Rusiei în regiune?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Influența rusă rămâne importantă, dar evoluțiile diferă de la o țară la alta. În Ungaria, înfrângerea lui Orbán și apropierea guvernului Magyar de Bruxelles au slăbit poziția politică a Moscovei. În Muntenegru, Rusia se lovește de două ancoraje occidentale: apartenența la NATO din 2017 și avansul negocierilor de aderare la UE.
În octombrie au fost închise provizoriu încă trei capitole. O deschidere militară rusească la Adriatica ar avea valoare strategică, însă nu avem dovada unui acord actual pentru o bază navală. În Bosnia, tabloul este mai favorabil Kremlinului: partidul lui Dodik și aliații săi păstrează majoritatea în parlamentul Republicii Srpska și capacitatea de a complica apropierea de UE.
Așadar, Moscova pierde parteneri la putere în unele capitale, dar își conservă puncte de sprijin. Rezultatul din Serbia contează tocmai pentru că poate modifica acest echilibru”.
Ce înseamnă acest echilibru pentru România și cum se leagă de negocierile dintre Trump și Putin privind Ucraina?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Pentru România, apropierea Serbiei de UE ar însemna un vecin mai previzibil și mai puțin vulnerabil la presiunile Moscovei. Nu suntem izolați într-o regiune controlată de Rusia: Bulgaria și Ungaria sunt membri NATO, dar orientările politice din jurul nostru diferă. Kremlinul are ambiția de a influența ordinea de securitate europeană. Atunci când vorbește despre „rădăcinile profunde ale conflictului cu Ucraina”, Putin invocă inclusiv extinderea NATO.
Pretențiile Moscovei privind revenirea la configurația militară din 1997 urmăresc limitarea prezenței aliate în estul Europei și pot fi interpretate ca o încercare de recâștigare a influenței în fostele țări comuniste. Trump pare să privilegieze relația cu Moscova, iar perspectiva unei întâlniri tripartite SUA–China–Rusia ridică întrebarea dacă marile puteri încearcă să negocieze o nouă împărțire a influenței — un scenariu care amintește de Yalta”.
