Specialiștii avertizează că vom vedea curând efectele războiului în comportamentul consumatorului european

• Economiștii trag deja un semnal de alarmă cu privire la dinamica inflației în Ungaria și Polonia, alimentată parțial în ambele țări de transferurile guvernamentale către gospodării care au contribuit la stimularea cererii în primul trimestru.
• Creșterile bruște ale ratelor dobânzilor nu au reușit până acum să limiteze presiunile asupra prețurilor, în condițiile în care deficitul de forță de muncă la nivelul întregii regiuni împinge salariile în sus, iar conflictul din Ucraina face ca prețurile energiei să crească vertiginos.
• Vânzările cu amănuntul din Ungaria au crescut cu 16,2% în martie, în ritm anual, datorită creșterii cheltuielilor pentru combustibili și produse nealimentare.

Chiar dacă războiul face ravagii la ușa lor, economiile din Europa Centrală depășesc economiile din zona euro, pe măsură ce cheltuielile de consum sunt în plină expansiune.

Cu toate acestea, ar putea avea loc un reviriment (schimbare bruscă) chiar în această vară, lăsând o mahmureală dureroasă și plină de inflație, potrivit Reuters.

Economiștii trag deja un semnal de alarmă cu privire la dinamica inflației în Ungaria și Polonia, alimentată parțial în ambele țări de transferurile guvernamentale către gospodării care au contribuit la stimularea cererii în primul trimestru.

Creșterile bruște ale ratelor dobânzilor nu au reușit până acum să limiteze presiunile asupra prețurilor, în condițiile în care deficitul de forță de muncă la nivelul întregii regiuni împinge salariile în sus, iar conflictul din Ucraina face ca prețurile energiei să crească vertiginos.

Ungaria se așteaptă la un an bun

La Velence Resort and Spa, situat lângă un lac la doar patru ore de mers cu mașina de la granița Ungariei cu Ucraina, directorul Peter Barsony se așteaptă la un an 2022 foarte bun, cu o creștere puternică a rezervărilor pentru weekenduri din februarie, în ciuda recentelor creșteri de prețuri.

„Cu excepția cazului în care tendințele se schimbă, acesta va fi un an substanțial mai bun decât anul trecut în ceea ce privește veniturile”, a declarat Barsony. „Puterea de cumpărare a ungurilor cu siguranță nu s-a deteriorat deocamdată”.

Vânzările cu amănuntul din Ungaria au crescut cu 16,2% în martie, în ritm anual, datorită creșterii cheltuielilor pentru combustibili și produse nealimentare.

În timp ce fundamentele economice sunt puternice, cheltuielile de consum au fost stimulate de creșterile salariale și ajutoarele acordate familiilor de către premierul Viktor Orban înainte de alegeri.

Și Polinia semnalează o creștere

În Polonia, creșterea robustă a vânzărilor cu amănuntul după ridicarea restricțiilor privind pandemia a fost susținută și de cheltuielile pentru milioanele de refugiați care fug din Ucraina.

Sute de mii de ucraineni au ajuns și în Ungaria, ca și Polonia, membră a NATO, de când Rusia și-a lansat invazia pe 24 februarie.

În timp ce Europa se îndreaptă spre ceea ce Orban a descris săptămâna trecută ca fiind un „deceniu de pericol”, în condițiile în care războiul a dus la escaladarea unei crize energetice, băncile centrale se străduiesc să țină sub control inflația care a depășit în mod fulminant țintele lor și este pe cale să ajungă la 14% – 15%.

Zsolt Csombok, un antreprenor de servicii IT în vârstă de 51 de ani, a majorat salariile de trei ori în ultimul an și a crescut onorariile orare ale companiei sale cu 25% până la 30% pentru a acoperi aceste cheltuieli și altele.

El spune că clienții săi, afectați în mod similar de probleme legate de lanțul de aprovizionare și de creșterea costurilor, au acceptat pur și simplu creșterile de prețuri, semnalând presiuni puternice ale inflației din partea cererii.

Specialiștii nu sunt la fel de optimiști

Proiectând o creștere economică de 7%-8% în primul trimestru, banca centrală a Ungariei, aflată deja în al treilea cel mai sever ciclu de înăsprire de la încheierea regimului comunist în 1989, l-a avertizat pe Orban să înceapă să reechilibreze economia. Inflația de bază, care exclude energia și alimentele volatile, a atins în martie un nivel record de aproape 21 de ani.

„Este nevoie de o politică mai strictă pentru a atenua presiunea asupra cererii interne”, a declarat Liam Peach de la Capital Economics.

„Acest lucru va necesita o combinație de creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli, precum și o creștere a ratelor dobânzilor peste 8% pentru o perioadă prelungită de timp pentru a determina o slăbire a creșterii PIB-ului”.

În Polonia, vânzările cu amănuntul au depășit previziunile în martie și au revenit la tendința de dinaintea pandemiei, au declarat economiștii de la Bank Pekao, avertizând totodată asupra perspectivelor „sumbre” ale consumatorilor pentru mai târziu în 2022, deoarece războiul înrăutățește sentimentul.

Cu toate acestea, majoritatea respondenților la un sondaj din aprilie au declarat totuși că nu sunt îngrijorați de siguranța locului de muncă.

Ce măsuri vor lua băncile

În condițiile în care inflația continuă să fie galopantă, băncile centrale din Polonia și Cehia urmează să majoreze din nou joi costurile de împrumut.

Banca centrală a Ungariei a majorat rata de bază cu aproape 500 de puncte din iunie, dar controlul guvernamental al prețurilor, majorările salariale și plafonarea ratelor ipotecare acționează ca o contrapondere.

„Datele de dinaintea războiului din sectoarele de retail, industrie și construcții, și chiar și cele mai recente date mari, sugerează o creștere surprinzător de puternică a PIB-ului în primul trimestru”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING.

„În opinia noastră, acest lucru ar putea însemna un decalaj pozitiv mai mare al producției, ceea ce se va traduce printr-o inflație mai lungă și mai puternică, determinată de cerere, pentru restul anului”.

Economia cehă a crescut cu 4,6% în primul trimestru, peste așteptări, de la an la an, dar cu un ajutor guvernamental mai mic pentru gospodăriile care se confruntă cu o inflație de două cifre, încrederea consumatorilor a atins în aprilie cel mai scăzut nivel din aproape un deceniu.

Viceguvernatorul băncii centrale, Marek Mora, a declarat la 26 aprilie pentru Reuters că prevede o scădere a salariilor reale de 6% până la 8% în acest an. Iar unele companii se pregătesc deja pentru momentul în care apetitul consumatorilor, stimulat recent de economiile acumulate în timpul blocajelor COVID, se va răci și mai mult.

„Oamenii continuă să cumpere produsele noastre, iar volumele sunt în creștere”, a declarat luna trecută Martin Pisklak, directorul financiar al producătorului ceh de băuturi răcoritoare Kofola Ceskoslovenkso (KOFOL.PR), în cadrul unei conferințe cu analiștii.

„Dar, având în vedere cifrele mari ale inflației, ne așteptăm ca în a doua jumătate a anului sau în timpul iernii viitoare să existe cu siguranță o presiune asupra volumelor din cauza puterii de cumpărare mai scăzute a consumatorilor noștri”.