- Judo-ul a devenit un punct important al revenirii Rusiei în sportul internațional, după ce federația mondială a permis sportivilor ruși să concureze sub drapel național din noiembrie 2025.
- Bruxellesul analizează sancțiuni, restricții de viză și reducerea finanțărilor pentru federațiile care acceptă reprezentarea oficială a Rusiei.
- Marius Vizer, președintele Federației Internaționale de Judo, este criticat pentru presupusele legături cu cercuri influente din Rusia.
- Oficialii ucraineni avertizează că revenirea simbolurilor naționale rusești poate contribui la normalizarea războiului.
- Discuțiile europene au loc în perspectiva Jocurilor Olimpice de la Los Angeles din 2028.
Judo-ul a devenit una dintre principalele căi prin care Rusia își recapătă prezența în sportul internațional, în perspectiva Jocurilor Olimpice de la Los Angeles din 2028. În noiembrie 2025, Federația Internațională de Judo a devenit prima mare organizație sportivă care a permis sportivilor ruși să concureze din nou sub drapelul național, după restricțiile impuse în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022.
Decizia a atras atenția oficialilor europeni, care caută modalități de a limita revenirea Rusiei în competițiile internaționale. Potrivit unui document al Serviciului European de Acțiune Externă, consultat de Politico, printre măsurile analizate se numără sancțiuni pentru sportivi, restricții de viză și reducerea finanțărilor europene pentru federațiile care permit participarea echipelor rusești sub simbolurile naționale. Oficialii iau în calcul și presiuni asupra sponsorilor și televiziunilor care susțin competiții ce oferă Rusiei o platformă internațională.
Judo-ul are o legătură specială cu Vladimir Putin, care practică acest sport de zeci de ani. Relațiile dintre liderul rus, cercurile de afaceri apropiate Kremlinului și conducerea internațională a disciplinei s-au dezvoltat cu mult înainte de războiul din Ucraina. În centrul controverselor se află Marius Vizer, fost președinte al Federației Române de Judo și conducător al Federației Internaționale din 2007. Criticii săi susțin că acesta a menținut relații apropiate cu persoane influente din Rusia și a contribuit la revenirea sportivilor ruși.
Printre apropiații lui Putin se numără frații Arkadi și Boris Rotenberg, foști parteneri de antrenament din perioada în care liderul rus practica judo în Leningrad, actualul Sankt Petersburg. Cei doi au construit afaceri importante în domeniul infrastructurii și au obținut contracte de stat. Arkadi Rotenberg a preluat în 1998 clubul de judo Yavara-Neva, înființat la inițiativa lui Putin, și a făcut parte din conducerea Federației Internaționale de Judo între 2013 și 2022.
Federația a criticat excluderea generalizată a sportivilor ruși după invazia Ucrainei, susținând că atleții nu trebuie considerați responsabili pentru acțiunile guvernelor. Organizația a oferit sprijin financiar judo-ului ucrainean în 2022 și a introdus verificări pentru sportivii ruși și belaruși în 2023, înainte să le permită rușilor să revină sub drapelul național în 2025.
Reprezentanții sportului ucrainean consideră că revenirea simbolurilor naționale rusești riscă să normalizeze agresiunea militară. Kievul avertizează și asupra legăturilor dintre unii sportivi ruși și structurile militare ale țării. În același timp, Rusia și-a păstrat influența în mai multe federații internaționale, inclusiv în șah, scrimă și box.
Comitetul Internațional Olimpic a precizat că federațiile internaționale decid asupra participării sportivilor la propriile competiții, în afara Jocurilor Olimpice. O decizie finală privind utilizarea drapelului, imnului și culorilor naționale ale Rusiei la viitoarele competiții olimpice nu a fost anunțată. În acest context, oficialii europeni analizează posibilitatea unei acțiuni coordonate cu state precum Marea Britanie, Norvegia și Elveția, pentru a împiedica folosirea sportului ca instrument de influență politică înaintea Jocurilor Olimpice din 2028.
