- Incendiile au dus la o expunere generalizată la niveluri ale indicelui de calitate a aerului ,,slabe” sau mai rele în estul Australiei.
- Cea mai mare mortalitate din toate cauzele, indiferent de vârstă, cauzată de expunerea pe termen scurt la particule cu un diametru mai mic de 2,5 μm (PM2,5) a fost înregistrată în statele New South Wales, Queensland și Victoria.
- Mortalitatea pe toate cauzele și pe toate vârstele datorată expunerii pe termen scurt la PM2,5 din incendii de vegetație a fost cea mai ridicată în orașele Sydney, Melbourne și Canberra.
Devastatoarele incendii de vegetaţie care s-au produs în Australia în 2019 şi 2020 au avut un impact semnificativ asupra găurii din stratul de ozon, potrivit unui studiu publicat vineri, potrivit The Washington Post.
Studiul, publicat în Scientific Reports, un portal online asociat revistei Nature, a stabilit o legătură între fumul fără precedent degajat de acele incendii şi gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii.
Potrivit cercetătorilor de la universităţile Exeter şi Manchester din Marea Britanie, ,,milioane de tone de fum şi gaz (…) au fost injectate în troposfera înaltă şi în stratosfera joasă” .
Acumularea de particule de fum a cauzat încălzirea părţii de jos a stratosferei până la niveluri care nu au mai fost atinse de la erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine în 1991, potrivit autorilor acestui studiu.
Din cauza acelei încălziri, incendiile au extins gaura din stratul de ozon, care apare în fiecare primăvară deasupra Antarcticii şi care ,,a atins niveluri record în 2020„.
Incendiile de vegetaţie, care au devastat 5,8 milioane de hectare în estul Australiei la sfârşitul anului 2019 şi în prima parte a anului 2020, au fost atât de intense, încât au determinat apariţia a zeci de pirocumulonimbus, nori creaţi de coloanele de fum.
Incendiile de la începutul anului ,,au avut un impact asupra atmosferei într-un mod nemaiîntâlnit până acum”
Norii de tip pirocumulonimbus, descrişi de agenţia spaţială americană (NASA) prin expresia ,,dragoni de nori care scuipă foc” , sunt atât de puternici încât pot să influenţeze condiţiile meteorologice locale, provocând tornade de foc şi furtuni.
Gaura din stratul de ozon a fost provocată de poluarea antropică, în special de către clorofluorocarburi (CFC), emise în trecut de numeroase frigidere.
Pe parcursul ultimelor decenii, cooperarea de la nivel mondial a reuşit să ofere totuşi stratului de ozon o şansă pentru a se reface.
Protocolul de la Montreal, semnat în 1987 şi ratificat de 195 de ţări, a redus puternic cantităţile de CFC prezente în atmosfera Pământului, iar stratul de ozon părea astfel că va putea să se refacă complet până în anul 2060, potrivit estimărilor ONU.
Totuşi, oamenii de ştiinţă au avertizat că accentuarea schimbărilor climatice va duce la o creştere a frecvenţei şi a intensităţii incendiilor de vegetaţie şi că, din acest motiv, evenimentele similare – în timpul cărora norii pirocumulusnimbus proiectează fumul în atmosferă – vor deveni mult mai probabile.
,,Eforturile considerabile pe care le-am făcut pentru a securiza gaura din stratul de ozon ar putea fi contracarate de schimbările climatice” , a explicat James Haywood, profesor de ştiinţe ale atmosferei la Universitatea Exeter.