SUA s-ar putea retrage din negocierile de pace pentru Ucraina. Cum ar putea fi afectată securitatea României

• Rusia nu a acceptat cererile președintelui Trump de încetare a focului.
• Militari din China și Coreea de Nord vor defila la Moscova pe 9 mai.
• Oficialii SUA au pregătit sancțiuni suplimentare pentru Rusia, dar nu e sigur dacă Trump le va aproba.
• SUA s-ar putea retrage din negocieri, cere Ucrainei și Rusiei discuții directe.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, refuză în continuare propunerea Statelor Unite de a înceta focul în Ucraina, iar Consiliul Naţional de Securitate al SUA a pregătit sancțiuni suplimentare, dar nu este clar dacă ele vor fi și aprobate de către Donald Trump. În acest moment, Președintele American a reușit să obțină cererile Rusiei și ale Ucrainei pentru încetarea focului și le sugerează celor două să se angajeze în discuții directe.

Ce pârghii mai are Trump pentru a-l forța pe Putin să accepte încetarea focului?

Reuters a scris că oficiali din Statele Unite au pregătit un pachet de sancțiuni suplimentare pentru Rusia, dar nu este sigur dacă președintele Trump le va aproba. Statele Unite au avut două pârghii principale: în primul rând, armele livrate Ucrainei, și în al doilea rând, sancțiunile care ar fi trebuit să afecteze economia Rusiei.

În acest moment, Statele Unite vor să reia legăturile economice, după ce au reluat legăturile diplomatice cu Rusia. Nu se știe dacă vor pune condiții legate de încheierea războiului. Livrările de arme au fost întrerupte.

Acum două zile a fost anunțată reluarea acestor livrări, dar contra cost. Ucraina va primi avioane F-16, care vor fi folosite ca sursă de piese de schimb pentru cele deja existente în țară, prin contribuția aliaților europeni. Așadar, Trump nu mai are foarte multe pârghii în acest moment.

Ucraina, prin președintele Zelenski, a fost cea care a cedat cel mai mult. De fapt, presiunea lui Trump a fost exercitată mai ales asupra victimei – asupra Ucrainei.

Zelenski a acceptat inclusiv pierderi teritoriale și a fost de acord cu încetarea focului încă din 11 martie, pe actuala linie a frontului. În schimb, Putin nu este de acord. Din punct de vedere tactic, pe termen scurt, el dorește controlul deplin asupra celor patru regiuni anexate din sud-estul Ucrainei.

Chiar dacă armata rusă nu a reușit, în mai bine de trei ani, să cucerească în totalitate aceste teritorii, pe termen lung există numeroase analize care susțin că Putin nu va renunța la obiectivul ocupării întregii Ucraine. În aceste condiții, este puțin probabil ca Rusia și Ucraina să se angajeze singure în negocieri de pace.

Este greu de crezut că Putin va accepta încetarea focului pe actuala linie a frontului, în fața lui Zelenski. În prezent, doar țările europene mai exercită presiuni asupra Rusiei, atât prin sancțiuni, cât și prin livrări de arme către Ucraina.

Rămâne de văzut dacă aceste presiuni vor putea fi menținute până când Putin va fi convins că nu își poate atinge obiectivele. Potrivit unei analize Forbes, dacă Rusia păstrează ritmul actual al ofensivei, ar putea, teoretic, să cucerească întregul teritoriu al Ucrainei abia în anul 2056.

Cum ar putea fi afectată securitatea României?

Acest război afectează oricum securitatea României, care este cea mai apropiată țară de linia frontului. La începutul războiului, până când ucrainenii au reușit să alunge navele ruse din nordul Mării Negre, acestea se aflau la doar 40 de kilometri de Constanța și Sulina.

Dacă războiul va escalada – iar șeful Statului Major General afirmă că escaladarea este probabilă – există riscul ca România să aibă graniță directă cu Rusia, ceea ce va complica și mai mult situația de securitate.

La acest scenariu se adaugă și mesajele venite de la Washington, conform cărora Statele Unite intenționează să își retragă o parte din trupele din Europa, lăsând Europa să se apere singură. Așadar, indiferent de evoluție, România trebuie să-și întărească cât mai rapid capacitățile de apărare – nu doar prin achiziția de armament, proces deja în curs, ci în primul rând prin pregătirea populației.

O armată de 60.000 de militari, fără o rezervă pregătită și cu populația nepregătită, nu este suficientă. În aceste condiții, România nu ar putea face față unei eventuale invazii dinspre Est.