- Statele Unite și Rusia se opun negocierilor pentru adoptarea unor reguli internaționale obligatorii privind armele autonome.
- Reprezentanții a 128 de state se reunesc la Geneva pentru a discuta limitarea sistemelor militare controlate de inteligența artificială.
- Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că armele capabile să atace fără intervenție umană pot provoca erori fatale.
Statele Unite și Rusia sunt așteptate să se opună inițierii negocierilor pentru un acord internațional obligatoriu privind utilizarea armelor autonome, în cadrul reuniunii ONU organizate la Geneva. Potrivit Associated Press, cele două mari puteri militare consideră că legislația umanitară internațională existentă oferă deja suficiente instrumente pentru reglementarea acestor tehnologii.
SUA și Rusia contestă necesitatea unui tratat obligatoriu
Majoritatea celor 128 de state participante la Convenția privind anumite arme convenționale susțin lansarea negocierilor pentru stabilirea unor reguli obligatorii privind sistemele de armament autonom letal, cunoscute sub denumirea LAWS.
În schimb, Statele Unite, Rusia și Israelul se numără printre țările care manifestă opoziție față de această inițiativă, considerând că legislația umanitară internațională existentă oferă deja un cadru suficient pentru reglementarea utilizării acestor tehnologii.
Washingtonul preferă adoptarea unor orientări fără caracter juridic obligatoriu și a propus un mandat de cinci ani pentru elaborarea unui asemenea acord.
Rusia nu și-a prezentat public poziția înaintea reuniunii, însă în trecut s-a opus propunerilor privind adoptarea unui tratat internațional obligatoriu.
Inteligența artificială schimbă modul în care sunt purtate războaiele
Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a accelerat apariția unor echipamente militare care pot identifica și lovi ținte cu un nivel redus de intervenție umană.
Printre acestea se numără dronele, roboții militari, tancurile și submarinele dotate cu sisteme avansate de procesare a datelor și de identificare a obiectivelor.
Arme semi-autonome, asistate de inteligența artificială, au fost deja utilizate în conflictele din Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu.
Specialiștii avertizează că dezvoltarea acestor sisteme ridică probleme etice și juridice, în special în ceea ce privește responsabilitatea pentru eventualele atacuri asupra civililor.
Organizațiile internaționale avertizează asupra riscului unor erori fatale
Reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului susțin că sistemele autonome pot avea comportamente imprevizibile, ceea ce crește riscul producerii unor greșeli cu efecte grave.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii consideră că legislația umanitară actuală nu acoperă suficient riscurile specifice generate de armele autonome.
De asemenea, reprezentanții ONU și organizația Human Rights Watch cer stabilirea unor limite clare privind utilizarea inteligenței artificiale în deciziile militare care implică folosirea forței letale.
Principala îngrijorare este posibilitatea ca decizia de a ataca o țintă să fie luată de un sistem automatizat, fără o evaluare umană adecvată.
Negocierile de la Geneva ar putea decide viitorul armelor autonome
Reuniunea de la Geneva urmărește să stabilească dacă statele vor începe negocierile pentru adoptarea unui protocol internațional obligatoriu sau dacă vor opta pentru recomandări fără caracter juridic obligatoriu.
Președintele discuțiilor a propus un mandat de doi ani pentru negocierea unui protocol obligatoriu, în timp ce Germania, Franța și Regatul Unit susțin o formulă care să lase deschisă natura juridică a viitorului acord.
Diplomații consideră că un compromis ar putea fi obținut până la finalul săptămânii, însă diferențele dintre marile puteri militare și statele care solicită restricții mai stricte rămân importante.
Rezultatul negocierilor ar putea influența modul în care inteligența artificială va fi utilizată în conflictele militare viitoare, dar și nivelul de control uman asupra sistemelor capabile să ia decizii letale.