Tensiuni între Varșovia și Kiev. Preşedintele Poloniei cere Ucrainei să recunoască adevărul ruşinos din cel de-al Doilea Război Mondial

• Polonia şi-a deschis porţile pentru refugiaţii ucraineni, iar Duda a permis ca ţara sa să fie folosită ca un centru logistic pentru a aproviziona Ucraina în timp ce aceasta duce un război de uzură istovitor împotriva Rusiei.
• Problema este complexă pentru ucraineni, a spus el, deoarece unii consideră aceleaşi miliţii drept eroi pentru rezistenţa pe care au opus-o Uniunii Sovietice şi ca simboluri ale luptei dureroase a Kievului pentru independenţa faţă de Moscova.
• Istoricii polonezi spun că până la 12.000 de ucraineni au fost ucişi şi în operaţiunile de represalii poloneze.

Preşedintele Poloniei a cerut luni Ucrainei să recunoască ceea ce el a numit adevărul ruşinos despre modul în care naţionaliştii ucraineni au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în ciuda frontului comun al Kievului şi Varşoviei împotriva Rusiei în prezent.

Comentariile lui Andrzej Duda au fost făcute cu ocazia celei de-a 79-a aniversări a crimelor din 1943 din Volhynia, în Polonia ocupată de nazişti, şi au fost o reamintire clară a legăturilor istorice complexe dintre Varşovia şi Kiev, într-un moment în care invazia Rusiei în Ucraina a adus cei doi vecini mai aproape unul de celălalt, scrie Reuters.

Polonia şi-a deschis porţile pentru refugiaţii ucraineni, iar Duda a permis ca ţara sa să fie folosită ca un centru logistic pentru a aproviziona Ucraina în timp ce aceasta duce un război de uzură istovitor împotriva Rusiei.

Dar, luni, la o ceremonie de la Varşovia, Duda a declarat că adevărul despre masacrele din timpul războiului şi altele asemănătoare din estul Galiţiei din 1944-45 trebuie să fie „afirmat cu fermitate şi claritate”, indiferent de situaţie, şi a cerut Kievului să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către miliţiile naţionaliste ucrainene.

„Nu a fost vorba şi nu este vorba de răzbunare, de nicio răzbunare. Nu există o dovadă mai bună în acest sens decât perioada pe care o avem acum”, a declarat Duda, referindu-se la actuala cooperare a celor două ţări împotriva Rusiei.

Problema este complexă

Problema este complexă pentru ucraineni, a spus el, deoarece unii consideră aceleaşi miliţii drept eroi pentru rezistenţa pe care au opus-o Uniunii Sovietice şi ca simboluri ale luptei dureroase a Kievului pentru independenţa faţă de Moscova.

„Cei despre care ştim că au fost criminali au fost, de asemenea, eroi pentru Ucraina, în alte vremuri şi cu un inamic diferit, şi adesea au murit în mâinile sovieticilor, luptând cu credinţă profundă pentru o Ucraină independentă şi liberă”, a declarat Duda.

Nu a existat nicio reacţie imediată din partea Ucrainei la comentariile lui Duda, dar este probabil ca remarcile sale să fie considerate inoportune în unele cercuri ucrainene care consideră că încercările de a discuta acum despre astfel de evenimente fac parte dintr-o încercare de inspiraţie rusă de a prezenta în mod fals Ucraina ca o ţară care are nevoie de deznazificare.

Parlamentul polonez a declarat că acele crime, comise între 1943 şi 1945 de către Armata Insurgentă Ucraineană şi Organizaţia Naţionaliştilor Ucraineni sub conducerea lui Stepan Bandera, au avut elemente de genocid.

Ucraina nu a acceptat această afirmaţie şi se referă adesea la evenimentele din Volhynia ca parte a unui conflict între Polonia şi Ucraina care a afectat ambele naţiuni.

Istoricii polonezi spun că până la 12.000 de ucraineni au fost ucişi şi în operaţiunile de represalii poloneze.