- „Lucrurile au rămas virusate în Justiție. (…) Categoric, nu! Serviciile nu trebuie să mai revină în cercetarea penală Pentru sănătatea democrației acestei țări, așa cum este ea – într-un picior și trei sferturi în România – ar trebui să punem odată stop unor tentații”
- „În chestiunea Ucraina, categoric, România putea mai mult și mai bine. Pentru România, este o chestiune de leadership”
- „România nu este parte a unui format regional. Elitiștii Cotroceniului au respins Grupul Vișegrad. A fost o greșeală strategică că România n-a intrat în grupul central-european”
- „Noi am pierdut în 2016 proiectul Republica Moldova. Președintele Iohannis și premierul Cioloș de la acea vreme au tras frâna de mână”
- „România să știți că are fibră în momente importante. Acum s-a lăsat tăcerea la nivelul politic înalt. Problema pe pozițiile României este de natură politică”
- „I-am dus lui Serghei Lavrov în 2013 Monitorul Oficial care conținea acordul cu SUA. (…) Pentru ruși scutul era un non subiect. Rușii știu foarte bine că scutul de la Deveselu este defensiv”
- „În avionul MH17 care a fost doborât în Donbas de o rachetă și au murit 298 de oameni, a fost și un canadian de origine română. Rușii implicați în atacul asupra MH17 erau de la FSB, GRU și de la Forțele Speciale ale GRU. A 5-a persoană implicată în cazul „MH17” a fost parte a unui schimb de prizonieri Rusia-Ucraina, a fost cerută de ruși”
- „Miza directă a lui Putin este stoparea extinderii NATO.(…) Putin are ambiția de a reveni în cercul marilor decidenți în sistem tripolar”
- „Noi plătim acum pentru slăbiciunea UE și pentru ce a urmat. Regimul de sancțiuni al UE la adresa Rusiei a fost un fel de apă sfințită”.
„România este în echipa euroatlantică. Categoric, România putea mai mult și mai bine. Pentru România, este o chestiune de leadership. Noi n-avem Triunghiul de la Weimar. România nu este parte a unui format regional. Elitiștii Cotroceniului au respins Grupul Vișegrad. A fost o greșeală strategică că România n-a intrat în grupul central-european. Dacă știi să îți găsești partenerii, contezi mai bine. Noi am pierdut în 2016 proiectul Republica Moldova. Președintele Iohannis și premierul Cioloș de la acea vreme au tras frâna de mână (…) În martie 2014, am fost la Bruxelles pe anexarea Crimeei. 2 ore am discutat primul paragraf din poziția UE. În 1933, Nicolae Titulescu la Londra a definit cu ministrul de externe rus de la acea vreme, pentru prima oară, agresiunea în dreptul internațional. În 2014, am regăsit acea definiție agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei. Propunerea României a fost adoptată la Bruxelles în 2014 la anexarea Crimeei. De atunci, s-a stabilit regimul de sancțiuni la adresa Rusiei. România să știți că are fibră în momente importante. Acum s-a lăsat tăcerea la nivelul politic înalt. Problema pe pozițiile României este de natură politică”, a declarat Titus Corlățean, președintele comisiei de politică de externă din Senatul României, fost ministru de externe, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.
Titus Corlățean a rememorat pe Aleph News și discuțiile pe care le-a avut de-a lungul timpului cu omologul său rus, Serghei Lavrov: „Am discutat de mai multe ori cu Serghei Lavrov. În 2013, am fost în vizită la Moscova și am discutat cu Lavrov. A fost cea mai atent pregătită acțiune de politică externă pe care am avut-o în 28 de ani de diplomație. Am avut atunci diferite strategii de discuție pe 2 subiecte. Un subiect discutat cu Lavrov a fost legat de Tezaurul României. Discuția cu Lavrov despre scutul antirachetă a durat 3-4 minute. I-am dus lui Lavrov Monitorul Oficial care conținea acordul cu SUA. Caracterul defensiv și ne-nuclear al scutului de la Deveselu era publicat în Monitorul Oficial al României. Rușii au în ministerul lor de externe un departament puternic dedicat monitorizării României. Discuția cu Lavrov s-a închis natural, pentru ruși scutul era un non subiect. Rușii știu foarte bine că scutul de la Deveselu este defensiv”.
Titus Corlățean, raportor al APCE pe prăbușirea zborului 17 al Malaysia Airlines, a povestit în emisiunea OFF/OnTheRecord, ce s-a întâmplat pe 17 iulie 2014 în Donbas și ce arată datele de până acum din ancheta internațională:
„Au fost 298 de persoane care au murit în tragedie. Racheta cu care a fost atacat avionul în zona Donbas a fost de proveniență rusă. Urmează să finalizez raportul, am fost acum 1 săptămână în Olanda și Ucraina. 198 de pasageri ai MH17 erau olandezi, Olanda a preluat anchetele. A doua zi după incident, 60.000 de mesaje pe Twitter de proveniență rusă negau totul. În avionul MH17 a fost și un canadian de origine română. Ancheta penală continuă dar a identificat 4 nume: 3 ruși și 1 ucrainean. Rușii implicați în atacul asupra MH17 erau de la FSB, GRU și de la Forțele Speciale ale GRU. Spre sfârșitul anului, se estimează un verdict la Haga. Pe ancheta „MH17” eu am avut mandat european, nu românesc. Este foarte clar că în cazul „MH17” a fost vorba de un dispozitiv BUK rusesc. Dispozitivul BUK a intrat în aceeași zi din Rusia pe teritoriul Ucrainei și s-a întors în Rusia. La CEDO, sunt plângeri ale Ucrainei și Olandei împotriva statului rus. A 5-a persoană implicată în cazul „MH17” a fost parte a unui schimb de prizonieri Rusia-Ucraina. Rușii au cerut la schimb a 5-a persoană implicată în atac”
Ca președinte al comisiei de politică de externă din Senatul României și fost ministru de externe al României chiar în perioada în care Rusia a anexat Crimeea, Titus Corlățean a vorbit pe Aleph News despre mizele președintelui rus, Vladimir Putin:
„Miza directă a lui Putin este stoparea extinderii NATO. Rusia vrea drept de veto pe aderarea unui stat din fostul spațiu sovietic. Ucraina este foarte importantă istoric, politic și geo-strategic pentru Moscova. Putin are ambiția de a reveni în cercul marilor decidenți în sistem tripolar. Rușii au demonstrat că au capacitate de a se deplasa militar pe diferite continente, așa cum a făcut în Siria. Nu vă grăbiți pe declarația comună China- Rusia vizavi de NATO. Memoria relației URSS-China nu este cea mai fericită la Beijing. Chestiunea cu poporul o joacă, în funcție de interes, jucătorul. După februarie 2014, democrațiile n-au crezut că în secolul XXI se va ajunge la acțiuni militare în Europa. După anexarea Crimeei, foarte multe lucruri au devenit posibile. La modul real, acum se caută soluții politico-diplomatice. Discuția este despre arhitectura de securitate europeană. Când vorbești de inovații în dreptul internațional, care este predictibil, trebuie să ne uităm cu atenție. Familia europeană este dependentă de gazul rus și după 2014 a nuanțat regimul de sancțiuni. Noi plătim acum pentru slăbiciunea UE și pentru ce a urmat. Regimul de sancțiuni al UE la adresa Rusiei a fost un fel de apă sfințită”.
Ca fost ministru al Justiției, Titus Corlățean a declarat la OFF/OnTheRecord că Justiția din România a rămas în continuare virusată de păcatele trecutului și se pronunță ferm împotriva reintroducerii serviciilor de informații în cercetarea penală:
„Profesionalismul unora dintre oamenii aceștia, modul cum funcționează CSM care ar fi trebuit să fie cu adevărat garantul independenței Justiției, păcatele trecutului care îi grevează pe unii din parchete, și în zona de judecători-lucrurile au rămas virusate în Justiție. Păcatul originar, dintr-un anumit punct de vedere, este acel moment 2009, când s-a încheiat acel protocol faimos și clasificat între SRI și DNA și cu alte instituții din Justiție.
Pentru mine, ca om care are studii juridice, simpla idee că există un mecanism care este paralel cu Codul de Procedură Penală, care este instrumentul care trebuie să ghideze anchetele penale, instrument votat de Parlamentul democratic, care stabilea acel acord pe lângă faimoasele echipe mixte – ideea de a da competență de anchetă penală ofițerilor din serviciile de informații și de a le da 60 de zile termen în care procurorii trebuiau să informeze serviciile de informații cu privire la modul de gestiune a dosarelor – credeți-mă că mie ca jurist, nu ca om politic, mi se pare atât de odios și atât de mult rău a făcut aceste chestiuni. O spun cu bună credință: serviciile de informații au un rol capital într-un stat democratic și totdeauna am apreciat expertiza a ce fac acești oameni pe lucrurile acelea adevărate. Că noi mergem la serviciu de dimineață, suntem bine merci, n-am avut atentate teroriste, suntem într-o stare de protecție pe care românii nu o apreciază cu adevărat la justa valoare. Dar este și fața cealaltă a situației: în care au fost interese, jocuri de putere, ținte, ori treaba aceasta n-are nimic de-a face cu democrația. Păcatul originar de acolo a plecat.
Faptul că au fost judecători care au fost forțați sau șantajați, peste 60% dintre magistrații României să aibă dosar penal deschis din surse de pe tot felul de site-uri obscure, să le ții în sertar, le arăți la un moment dat și atunci omul livrează tot ceea ce-i ceri. Este o modalitate de control și de putere anti-democratică.
Și discuția aceasta interminabilă cu SIIJ. Am discutat cu oameni, cu colegi din an, au ieșit aproape toți la pensie, judecători, procurori, de foarte bună calitate, mulți au reușit, au performat. Am primit la un moment dat mesaje foarte interesante. Și în momentul în care a apărut SIIJ – nu că a făcut mare brânză, că n-a făcut, SIIJ a fost blocat, n-a fost lăsat – nu organigramă, nu buget, procurorii au fost descurajați să vină la selecție, dar simpla apariție a SIIJ mi-au spus judecătorii că au simțit că li s-a luat de pe umeri presiunea și că pot să judece așa cum ar fi trebuit s-o facă. Acesta a fost marea valoare a apariției acestei Secții Speciale – care era singura structură din parchet în care nu exista un mecanism decizional politic. Pentru că la toți ceilalți – ministrul Justiției, care este om politic, președintele sus vrea, nu vrea, îi place, nu place, trimite la plimbare decretul, semnează sau nu, pe când aici – este CSM care făcea toată procedura de selecție. Și de aici bătălia unora care sunt interfața în politică, și vorbesc de aici de unii din USR, pentru reîntoarcerea competenței la DNA. Păi vă spun ce spun magistrații: domnule, să fie un mecanism, dacă sunt abuzuri să fie anchetații pentru treaba aceasta, cu anumite clauze de siguranță – pentru că nu poți să-i storci pe judecător, trebuie să-l lași să judece independent – dar să nu se întoarcă competența acolo, la DNA, pentru că ne întoarcem în perioada aceea stalinistă. Trebuie să ții cont de astfel de poziții, pentru că dacă vrei Justiție independentă, asigură-le independența.
Categoric, nu! Serviciile nu trebuie să mai revină în cercetarea penală. Eu am fost șocat de votul de la Camera Deputaților pe ordonanța de urgență „Prună”, care reîntoarce sub pretextul competenței de investigație pe acte de terorism și de crimă organizată. Vă spun un lucru: pentru sănătatea democrației acestei țări, așa cum este ea – într-un picior și trei sferturi în România – ar trebui să punem odată stop unor tentații. Eu sunt printre ultimii oameni din România care să nu înțeleagă și să nu fiu un susținător al consolidării competențelor pentru combaterea terorismului și rolul serviciilor de informații. Dar până una alta avem un parchet care se numește DIICOT și care are niște competențe de anchetă penală și care trebuie să primească informații. Dar nu ofițerii de informații să facă și ancheta pentru că inevitabil vor fi tentații, inevitabil va fi o fereastră deschisă ca să se ducă mai în larg, mai departe. Cifrele dvs. sunt foarte relevante: dacă din 3000 de mandate de securitate națională în 2021, doar 2 dosare au avansat, asta ne spune foarte clar ce înseamnă. Am mai avut discuții cu oameni: am fost urmăriți ani pe mandat de securitate națională, am aflat foarte târziu, doar, doar o pica ceva, doar, doar s-o afla ceva. Dar chestiunea aceasta n-are de a face cu Justiția. Vă spun cinstit: ne facem cu toții un deserviciu. Eu am fost șocat de faptul că s-a adoptat această ordonanță de urgență care redă competență de cercetare ofițerilor de informații. Treaba asta nu are de-a face cu democrația și ne facem rău nouă, înșine, în România”.