- „Trebuie un prag de la care fapta să devină cu adevărat gravă și omul răspunde cu pușcăria”
- „Ministerul Justiției a venit foarte târziu cu proiectul de lege, în ultima zi din decembrie, când trebuia de fapt reglementată problema”
- „Parlamentarii s-au trezit cu subiectul acesta, cu propunerea de prag de 250.000 de lei, s-a votat cu majoritate”
- „Situația pe pragul pe abuz în serviciu este o decizie proastă. Decizia trebuia comunicată public, transparent”
- „Vizavi de pragul de 250.000 de lei, se pare că s-a căutat o raportare obiectivă. Raportările se refereau la evaziunea publică și achizițiile publice, în care tot în jur de 50.000 de euro sunt răspunderile penale”
- „O mare bancă olandeză a fost prinsă de procurori că făcea evaziune fiscală cu bani și de la ruși. S-a făcut un deal: 1 miliard de euro amendă penală. În România însă, pentru 9000 de lei, este posibil să faci pușcărie”
- „Ministerul Justiției și-a ratat cariera ca minister. Trebuia să vină cu prag”
- „În Parlamentul European, mi-au spus că vor să-și angajeze familiile. Le-am spus că în România, dacă faci așa ceva, ești mort politic, intri în pușcărie. La ei, este pe loialitate și pe bani europeni”
- „Dacă am avea un efort politic, intelectual, instituțional și din servicii – poate am reflecta mai serios la ce se întâmplă în jocurile mari din lume”
- „Nici măcar rușii nu prea înțeleg în ce s-au băgat în relația cu China”
- „Mă interesează dacă blocul occidental a rămas unit în spatele nostru sau dacă fiecare a început să-și facă jocul economic”
- „Dacă tot suntem clar asumați în tabăra occidentală, nu văd de ce n-ar exista o mai mare transparență pe ajutorul acordat Ucrainei”
- „La capitolul empatie cu poporul român, actualul locatar de la Cotroceni nu prea figurează. Domnul Iohannis ne-a lăsat o Românie mai puțin educată”
„Pragul pentru abuz în serviciu a rămas de foarte mulți ani nereglementat, în acord cu deciziile CCR. S-a încercat o reglementare prost gestionată și comunicată în faimoasa OUG13, folosită să genereze mișcări mari de stradă. Decizia nu s-a luat pe motiv de jocuri politice, manipularea emoțiilor. Discuția serioasă și așezată nu a avut loc pe această problemă delicată, pentru că a fost foarte mult politizată. Abuzul în serviciu a existat în perioada comunistă, sovietică, este reglementat diferit în statele democratice. În OUG13 s-a stabilit un prag de 200.000 de lei, a fost considerat inacceptabil, lumea a ieșit în stradă.
După atâtea decizii ale CCR, pentru că USR a introdus asta în PNRR, a apărut condiționalitatea. Dacă nu pui în acord deciziile CCR cu Codul Penal, inclusiv abuzul în serviciu, nu mai primiți banii din PNRR. CCR a stabilit în deciziile sale niște principii directoare, nu cuantumul. CCR a mai zis să nu stabilim un prag derizoriu, gen salariul minim pe economie. Ministerul Justiției a venit foarte târziu cu proiectul de lege, în ultima zi din decembrie, când trebuia de fapt reglementată problema. Ministerul Justiției a venit cu un proiect de lege care nu avea niciun fel de prag la abuzul în serviciu. Parlamentarii s-au trezit cu subiectul acesta, cu propunerea de prag de 250.000 de lei, s-a votat cu majoritate. A ieșit jihadul, haștagii, #rezist, media afiliate. Și la Bruxelles erau cititori în stele care spuneau că afectează interesele financiare ale UE și avertizează Comisia. Situația pe pragul pe abuz în serviciu este o decizie proastă. Decizia trebuia comunicată public, transparent. Vizavi de pragul de 250.000 de lei, se pare că s-a căutat o raportare obiectivă. Raportările se refereau la evaziunea publică și achizițiile publice, care în care tot în jur de 50.000 de euro sunt răspunderile penale. Așa înțeleg că se explică pragul de 250.000 de lei. Trebuie un prag de la care fapta să devină cu adevărat gravă și omul răspunde cu pușcăria. Pragul de 9000 de lei este cealaltă extremă. Să pui la 1800 de euro un prejudiciu considerat grav și să trimită un funcționar 7 ani în pușcărie mi se pare exagerat. Pragul de la abuzul în serviciu n-are nicio logică.
Dacă rămâne varianta cu 9000 de lei, vor fi excepții de neconstituționalitate la CCR și Curtea ar putea considera pragul derizoriu. S-ar putea declara legea neconstituțională și ne învârtim în jurul cozii: tot nu luăm banii din PNRR. APCE m-a pus la muncă: sunt raportor pe Olanda pe funcționarea instituțiilor democratice. Mă voi duce să văd cum funcționează Olanda pe spălarea banilor și combaterea corupției. O mare bancă olandeză a fost prinsă de procurori că făcea evaziune fiscală cu bani și de la ruși. S-a făcut un deal: 1 miliard de euro amendă penală. În România însă, pentru 9000 de lei, este posibil să faci pușcărie. Aș cere sesizarea Comisiei de la Veneția să ne spună care-s principiile călăuzitoare pentru stabilirea pragului și nivelului de gravitate care să bage în pușcărie un om. (…) Dacă băgăm toate partidele politice la pușcărie, nu mai avem stat, ne ducem cu bocceluța prin alte părți. Ministerul Justiției și-a ratat cariera ca minister. Trebuia să vină cu prag”, a declarat Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă din Senat și fost ministru al Justiției, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.
Titus Corlățean a povestit în emisiune și ce reacție au avut europenii atunci când le-a propus standardele românești în materie de anticorupție și conflict de interese:
„În Parlamentul European, am depus un amendament: se interzice finanțarea cabinetelor europarlamentarilor când își angajează rude. Amendamentul a fost respins cu 98%. M-am pomenit cu un europarlamentar britanic, unul german, altul belgian, unul austriac. Mi-au spus cum de îndrăznesc să fac un astfel de amendament. Mi-au spus că vor să-și angajeze familiile. Le-am spus că în România, dacă faci așa ceva, ești mort politic, intri în pușcărie. La ei, este pe loialitate și pe bani europeni. La Consiliul Europei s-a cerut să se vină cu un model de declarație de avere. O socialistă europeană din Elveția a venit cu un model destul de ok. Doamna a fost călcată în picioare de olandezi, belgieni, britanici și germani. Le-am propus declarațiile de avere și de interese din România pe care voi le-ați impus. Unii au fost șocați, alții au început să râdă. Uitați-vă la declarațiile de avere ale lor, prin comparație cu ale noastre. Ale lor sunt mult mai subțiri”.
Ca fost ministru de Externe al României și actual președinte al Comisiei de Politică Externă din Senat, Titus Corlățean a analizat în OFF/OnTheRecord și evoluțiile economice și politice generate de războiul din Ucraina:
„Dacă am avea un efort politic, intelectual, instituțional și din servicii – poate am reflecta mai serios ce se întâmplă în jocurile mari. Legat de Brazilia, prima consecință a scoaterii dolarului este că s-ar putea ca la OCDE Brazilia să nu mai fie candidat. Brazilia înseamnă că a pus în balanță și a constatat că câștigă mai mult în partea cealaltă. Dacă companiile mari occidentale sunt în China, constat că ce-am povestit noi la UE și NATO nu prea se respectă de state din blocul occidental. În strategia UE, China este principalul competitor. Numai că uriașe companii occidentale se duc în China. Asta înseamnă că în blocul UE nu mai există coeziune și că există riscul să apară o falie între UE și SUA, extrem de grav. România a jucat mereu regulamentar deși am văzut cancelari, premieri – oameni care mergeau la Beijing și semnau contracte de miliarde. Lumea este foarte sofisticată. Decidenții de la București n-au învățat să pună mai multe filtre pe ochii lor. Riști să pici între bărci. Tu respecți regulile, dar îi vezi pe alții cum joacă pe profit, pe bani foarte mulți. Trebuie văzut dacă companiile americane care s-au dus în vizită în China au capital mai apropiat de democrați sau republicani. Poți să și tragi preșul de sub picioare administrației americane democrate într-o competiție dură pentru Președinția 2024 și puterea mondială. Nici măcar rușii nu prea înțeleg în ce s-au băgat în relația cu China”.
Titus Corlățean spune că este greu ca războiul din Ucraina să se sfârșească în acest an și crede că totul depinde de situația militară din teren.
Președintele Comisiei de Politică externă din Senat a declarat pe Aleph News că România ar trebui să fie mai transparentă cu privire la ajutorul militar oferit Ucraina și consideră că, în comparație cu alți lideri politici români, moștenirea lui Klaus Iohannis după două mandate de președinte înseamnă „o Românie mai puțin educată”: „Mi-am permis, fluierând în biserică, să vorbesc despre asta în Chatham House. Problema este următoarea: europenii cu aliații SUA au un PIB, numai că lumea este mult mai mare. Noi rămânem blocați în tipologia asta, dar vedem că se mișcă niște lucruri în jurul nostru. Ce fac americanii și ce facem noi împreună cu americanii, raportat la situația asta? Mă interesează dacă blocul occidental a rămas unit în spatele nostru sau dacă fiecare a început să-și facă jocul economic. Trebuie să vedem dacă în competiția mondială în care se reașează centrele de putere, ce se întâmplă acum ne creează un disconfort foarte mare. Unii și-ar putea crea soluții individuale, în timp ce România, care este micuță, riscă să iasă extrem de marginalizată. (…) Sincer, este greu. Problema este ca Ucraina să facă cât mai mult posibil ca balanța să reprezinte un plus pentru ei. Este un dezechilibru de resurse între Ucraina și Rusia. De aceea ajutorul occidental este esențial. Cât mai poate să ducă Occidentul? Are capacitatea să ducă foarte mult? În funcție de cât de balansată sau debalansată este situația militară, soluția va fi de mai lungă sau de mai scurtă durată. (…) Suntem o democrație imperfectă. Dacă eram în CSAT, aș fi aflat toate datele care au fundamentat decizia politică de a fi mai silențioși decât polonezii. Dacă tot suntem clar asumați în tabăra occidentală, nu văd de ce n-ar exista o mai mare transparență. Eu m-am născut instituțional în ministerul de externe, nu-l critic public. Problema este că totul se rezumă la rezultate. Au fost și împliniri și eșecuri. Au fost probleme care depășesc partea tehnică și care la nivel de ministru, premier și președinte lucrurile se rezolvă politic. Uneori un simplu telefon între oamenii care și-au construit o relație, o chimie și un sprijin reciproc – rezolvă treaba. Adrian Năstase a fost extrem de obiectiv în atingerea a 2 obiective majore. Asemenea obiective nu le-am mai văzut atinse în anii din urmă. N-am fost capabili să obținem nici măcar un vot după atâția ani pe Schengen. În octombrie 2001, Ministerul de Interne și Guvernul austriac ne-au spus că ne vor bloca eliminarea vizelor. După ce a aranjat Năstase, Ioan Rus a vorbit cu Otto Schily, și Schily a pus mâna pe telefon și a sunat la Viena. Apoi la Consiliul JAI, Austria a fost de acord cu eliminarea vizelor pentru România. Astfel de lucruri se joacă politic dacă ai capacitate, știință, și ai mai puțină grandomanie și mai puțină nevoie de lux, confort. La capitolul empatie cu poporul român, actualul locatar de la Cotroceni nu prea figurează. Domnul Iohannis ne-a lăsat o Românie mai puțin educată”.