- Cel mai mare ghețar din Austria s-a topit ,,de două până la patru ori” mai repede în 2022 decât media ultimilor ani, din cauza încălzirii globale.
- ,,Grosimea gheţii a scăzut cu 3,7 metri chiar şi în partea superioară cu peste 3.000 de metri altitudine” , faţă de 1,6 metri anterior.
- La începutul lunii iulie, prăbuşirea unui bloc uriaş al gheţarului Marmolada, în Italia, a ucis 11 oameni, ceea ce a demonstrat gravitatea situaţiei.
Pasterze, cel mai mare gheţar din Austria, s-a topit de ,,de două până la patru ori” mai rapid în 2022 faţa de media ultimilor ani, din cauza încălzirii globale, potrivit institutului naţional de meteorologie ZAMG, potrivit La Croix.
,,Rezultatele preliminare ale măsurătorii de toamnă indică un an extrem” , a declarat şefa departamentului de monitorizare a climei, Marion Greilinger, potrivit unui comunicat difuzat joi.
,,Grosimea gheţii a scăzut cu 3,7 metri chiar şi în partea superioară cu peste 3.000 de metri altitudine” , faţă de 1,6 metri anterior, a menţionat sursa citată.
Primăvara, adâncimea zăpezii din Alpi nu a fost niciodată atât de mică, peste care s-a suprapus praful de nisip din Sahara.
Prin urmare, zăpada a absorbit mai mult căldură, topindu-se mai repede şi privând gheţarii de stratul lor protector de la începutul verii. Gheaţa a fost apoi supusă unei serii de valuri de căldură.
Rata mare de topire va duce mai devreme decât se aştepta la moartea zonei inferioare a Pasterze, pe o distanţă de zece kilometri, care face parte din masivul Hohe Tauern (sud) din Alpii de Est, explică institutul ZAMG.
Acelaşi fenomen a fost observat în această vară în întregul sistem montan alpin, unde se află 4.000 din cei 220.000 de gheţari ai planetei.
La începutul lunii iulie, prăbuşirea unui bloc uriaş al gheţarului Marmolada, în Italia, a ucis 11 oameni, ceea ce a demonstrat gravitatea situaţiei.
Germania a anunţat luni pierderea unui gheţar, în timp ce un raport difuzat miercuri indica topirea record a gheţarilor elveţieni în acest an.
Atribuit de experţi încălzirii globale, acest fenomen contribuie la creşterea nivelului mării, la instabilitatea terenurilor şi la secetă.