- Trump susține al șaselea discurs la ONU, în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale.
- Ucraina, Iranul, Gaza și competiția cu China sunt așteptate să fie printre principalele teme ale discursului.
- Trump semnează astăzi, la ONU, acordul de securitate cu Danemarca și Groenlanda.
- În anii precedenți, discursurile lui Trump la ONU au fost dominate de teme precum „America First”, suveranitatea națională, Iranul, China, Coreea de Nord, războiul din Ucraina, Gaza și criticile la adresa ONU, teme pe care Președintele american le readuce și în actualul mandat.
Președintele american Donald Trump susține astăzi, în jurul orei 16:55, al șaselea său discurs în fața liderilor mondiali, în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU din New York, într-o perioadă profund marcată de războiul din Ucraina și conflictul cu Iranul, precum și de situația din Gaza și intensificarea competiției strategice dintre Statele Unite și China.
Agenda lui Trump, în orele României, include următoarele momente: la 16:55, discursul la ONU; la 17:40, semnarea acordului SUA–Danemarca privind Groenlanda; la 18:45, discuția cu Premierul Marii Britanii; la 19:30, discuția cu Premierul Japoniei; la 20:15, discuția cu Volodimir Zelenski; la 21:45, discuția cu liderii țărilor din Golf; la 02:15, participarea la recepția ONU; iar la 02:40, discuția cu Președinta interimară a Venezuelei.
Principalele teme ale discursului de azi
Amenințarea nucleară iraniană
Iranul va fi în centrul discursului lui Trump din acest an, potrivit rapoartelor din presa americană. Trump este așteptat să insiste asupra programului nuclear iranian și asupra necesității ca Iranul să nu deținp niciodată o armă nucleară.
Problema Iranului va domina, de altfel, și diplomația din jurul Adunării Generale. Trump urmează să discute cu liderii Consiliului de Cooperare al Golfului despre securitatea regională și despre situația din Strâmtoarea Ormuz, o zonă esențială pentru transporturile energetice mondiale.
Trump a avertizat anterior că Iranul va suporta consecințe foarte dure dacă negocierile privind programul său nuclear eșuează din nou.
Războiul din Ucraina
Războiul dintre Rusia și Ucraina rămâne una dintre principalele probleme geopolitice cu care se confruntă Aministrația Trump.
Discursul de astăzi are loc într-un context în care Trump încearcă să prezinte politica sa externă drept una orientată către încheierea conflictelor, în timp ce Statele Unite continuă să gestioneze relația cu Rusia și cu aliații europeni.
Totodată, Președintele american are programată o întâlnire cu Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la ONU.
Zelenski a declarat că această întâlnire ar putea produce „schimbări semnificative” pentru Ucraina.
Orientul Mijlociu și aliații SUA din Golf
Trump urmează să discute cu liderii statelor din Consiliul de Cooperare al Golfului. Pe agendă se află securitatea regională, Iranul și Strâmtoarea Hormuz.
Aceste întâlniri arată că discursul de la ONU nu este doar un moment simbolic, ci face parte dintr-o serie mai largă de negocieri diplomatice desfășurate la New York.
Planul SUA pentru pace în Gaza
O altă temă importantă este planul Administrației Trump pentru Gaza. Președintele urmează să prezinte poziția SUA asupra conflictului și asupra eforturilor de a găsi o soluție diplomatică.
Conflictul din Gaza face parte din seria de crize internaționale pe care Trump încearcă să le includă în agenda sa de politică externă, alături de Ucraina și Iran.
Acordul cu Danemarca și Groenlanda
Totodată, Președintele american Donald Trump va semna astăzi, la New York, acordul de securitate cu Danemarca și Groenlanda, prin care Statele Unite preiau controlul asupra securității Groenlandei și își consolidează drepturile și capacitatea de acțiune militară în teritoriul arctic.
Acordul vine după luni de presiuni ale Președintelui american asupra aliaților europeni și declarații privind urgența ca SUA să controleze Groenlanda, pe care Trump o consideră esențială pentru securitatea SUA.Președintele american va participa la ceremonia de semnare alături de premierul danez Mette Frederiksen și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în marja Adunării Generale a ONU.
China și competiția strategică
China reprezintă o altă temă majoră a momentului. Trump pleacă din New York după discurs pentru a se concentra asupra relației cu Beijingul.
Președintele chinez Xi Jinping este așteptat la Washington pentru un Summit cu Trump, ceea ce pune relația SUA-China într-o succesiune diplomatică neobișnuit de importantă.
Competiția dintre cele două țări este atât economică, cât și strategică și de securitate.
Suveranitatea și politica „America First”
Tema suveranității, prezentă încă din primul discurs al lui Trump la ONU, rămâne importantă și în actuala sa politică externă.
Administrația americană pune accent pe interesele naționale ale Statelor Unite și pe ideea că relațiile internaționale trebuie să țină cont în primul rând de securitatea și interesele fiecărui stat.
Reforma Organizației Națiunilor Unite
Trump este așteptat să își reînnoiască criticile față de ONU și să susțină reformarea organizației.
În 2025, el a întrebat public „Care este scopul Organizației Națiunilor Unite?”, criticând ineficiența instituției în rezolvarea conflictelor internaționale.
Administrația sa susține că a contribuit la reducerea cu peste 1 miliard de dolari a bugetului ONU, la diminuarea numărului de angajați de la sediul organizației și la reducerea efectivelor forțelor ONU de menținere a păcii.
Oficialii americani descriu această strategie drept o încercare de a face ONU „mai suplă” și concentrată pe obiectivele sale de bază, în special pacea și securitatea.
Politica externă a Administrației Trump
Casa Albă încearcă să prezinte actuala Administrație drept una care abordează direct conflictele și problemele internaționale pe care le consideră nerezolvate.
În același timp, Administrația continuă să reducă implicarea SUA în anumite organizații internaționale atunci când consideră că acestea nu servesc suficient intereselor americane.
Discursurile lui Trump la ONU în anii precedenți
2017: Suveranitate și Coreea de Nord
În primul său discurs, Trump a încercat să-și sintetizeze viziunea asupra lumii prin tema „suveranității”, sugerând că statele care acționează în propriul lor interes vor contribui la crearea unei lumi mai stabile.
El și-a concentrat discursul asupra reformării modului de funcționare al ONU și și-a exprimat optimismul cu privire la capacitatea organizației de a îmbunătăți securitatea globală.
Trump a făcut, de asemenea, evaluări directe și tranșante cu privire la o serie de puncte de tensiune internaționale și a lansat un avertisment „apocaliptic” la adresa Coreei de Nord, sugerând că Kim Jong Un nu ar putea supraviețui unui atac american.
Trump a manifestat o atitudine similară deosebit de dură față de Iran, pe care l-a acuzat că sprijină teroriști și destabilizează Orientul Mijlociu.
2018: America First, Iran și China
Cel de-al doilea discurs al lui Trump a servit la reafirmarea principalelor sale politici și convingeri. El s-a lăudat că Administrația sa „a realizat mai mult decât aproape orice administrație din istoria SUA”, afirmație care a fost întâmpinată cu râsete de mulți dintre participanți.
Președintele și-a apărat, de asemenea, poziția dură față de Iran și războiul comercial cu China, și-a evidențiat implicarea diplomatică în relația cu Coreea de Nord și și-a reafirmat respingerea globalismului și a rolului proeminent al instituțiilor internaționale.
2019: Naționalism și criticarea Chinei
În 2019, Trump a continuat pe linia naționalistă. Președintele a criticat China, acuzând-o că nu și-a respectat promisiunile făcute comunității internaționale de a adopta reforme. El l-a atacat verbal și pe Nicolás Maduro, președintele Venezuelei, și a numit regimul iranian unul dintre „cele mai mari amenințări la adresa securității națiunilor iubitoare de pace”.
2020: Pandemia și China
Discursul din 2020 a fost susținut în condițiile pandemiei de coronavirus, când reuniunea ONU s-a desfășurat virtual.
Trump și-a apărat modul în care Administrația sa a gestionat pandemia și și-a evidențiat rolul în facilitarea acordurilor de pace dintre Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Israel.
În același timp, a criticat dur China și a cerut ONU să tragă Beijingul la răspundere pentru pandemie.
2025: ONU, migrație, Ucraina și Gaza
În discursul de anul trecut, Trump a criticat migrația, politica aliaților străini și achizițiile de energie din Rusia. A pus sub semnul întrebării eficiența ONU și a susținut că organizația nu și-a folosit suficient potențialul pentru rezolvarea conflictelor.
A menționat războiul din Ucraina și conflictul din Gaza, dar discursul a inclus și numeroase referiri la politica internă americană, schimbările climatice și Administrația „dezastruoasă” a fostului Președinte american, Joe Biden.
