- Trupele rusești încep să folosească bombe cu fragmentație, interzise de Convențiile de la Geneva, împotriva civililor ucraineni din Pokrovsk, regiunea Donețk.
- O bombă cu fragmentație este un proiectil aruncat din aer sau lansat de la sol. Acesta explodează în aer, aruncând zeci și uneori sute de bombe mai mici care pot acoperi o zonă de mărimea câtorva terenuri de fotbal.
- Bombele cu dispersie sunt muniții formate din alte bombe, de dimensiuni mai reduse, care sunt dispersate pe suprafețe mari, cu scopul de a distruge obiecte în mișcare, invizibile de la distanțe mari.
Trupele rusești încep să folosească bombe cu fragmentație, interzise de Convențiile de la Geneva, împotriva civililor ucraineni din Pokrovsk, regiunea Donețk.
Advertisment
O bombă cu fragmentație este un proiectil aruncat din aer sau lansat de la sol. Acesta explodează în aer, aruncând zeci și uneori sute de bombe mai mici care pot acoperi o zonă de mărimea câtorva terenuri de fotbal.
Acest lucru înseamnă că toți cei aflați în zonă, inclusiv civilii, riscă să fie uciși sau răniți. Uneori, aceste bombe nu explodează imediat, astfel încât pot ucide sau mutila oameni mult timp după ce conflictul s-a încheiat.
Recomandări
Bombele cu dispersie sunt muniții formate din alte bombe, de dimensiuni mai reduse, care sunt dispersate pe suprafețe mari, cu scopul de a distruge obiecte în mișcare, invizibile de la distanțe mari.
Bombele cu dispersie (bombele cu submuniții) sunt interzise în conformitate cu Convenția cu privire la muniții, care a fost adoptată la Dublin, în mai 2008 și semnată în decembrie 2008.
Membrii Parlamentului European au încearcat să obțină sprijinul statelor UE și să se asigure că toate cele 27 de state membre semnează convenția la 3 decembrie 2008, în Oslo, dar Finlanda a anunțat că nu va semna, ceea ce s-a și întâmplat.
Convenția a intrat în vigoare pe data de 1 august 2010, la 6 luni după ce a fost semnată de 30 de țări
SUA, Rusia si China nu se numara printre cele 119 state care au aderat la tratatul din 2008 de interzicere a acestor arme.
NATO a afirmat că există dovezi
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat vineri că există dovezi că forţele militare ruse ar fi utilizat muniţie cu fragmentare în războiul din Ucraina, ceea ce ar fi o încălcare gravă a reglementărilor internaţionale.
„Am observat utilizarea de bombe cu fragmentare şi există informaţii privind utilizarea altor tipuri de armament, ceea ce ar fi încălcări ale dreptului internaţional”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit BBC News, după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de miniştri de Externe.
Jens Stoltenberg a precizat că forţele aliate „colectează informaţii şi monitorizează atent situaţia din Ucraina”. „Sunt acte de brutalitate, încălcări ale dreptului internaţional”, a subliniat secretarul general NATO, potrivit CNN, salutând decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de iniţiere a unei investigaţii, pentru „tragerea la răspundere a preşedinţilor Rusiei şi Belarusului, Vladimir Putin şi Aleksandr Lukaşenko”.
Totuşi, Alianţa Nord-Atlantică menţine deschise opţiunile diplomatice în relaţia cu Rusia, astfel încât să fie evitată escaladarea conflictului, a subliniat Jens Stoltenberg. „Miniştrii au stabilit că relaţia NATO cu Rusia s-a modificat fundamental, cu impact pe termen lung. Dar noi menţinem angajamentul de a exista canale pentru diplomaţie şi reducere a riscurilor de conflict, astfel încât să fie evitate escaladările, neînţelegerile sau interpretările greşite”, a afirmat Jens Stoltenberg.
„Condamnăm atacurile împotriva civililor. Iar, în cursul nopţii, au fost informaţii despre un atac asupra unei centrale nucleare. Acest lucru demonstrează lipsa de raţiune a acestui război şi importanţa ca Rusia să îşi retragă trupele şi să se implice cu bună-creidnţă în eforturile diplomatice„, declarase Jens Stoltenberg anterior, în cursul unei conferinţe de presă organizate alături de secretarul de Stat american Antony Blinken.
Partenerii noștri