- Malaria ar putea deveni o problemă mult mai mare în orașele din Africa dacă țânțarul continuă să se răspândească.
- A. stephensi a fost semnalat pentru prima dată pe continentul african în Djibouti în 2012.
- Când cazurile de malarie au crescut brusc în Dire Dawa – de la 27 de cazuri la 260 în doar trei săptămâni la începutul anului 2022 – Tadesse și echipa sa au sărit să investigheze.
La începutul anului 2022, numărul cazurilor de malarie din orașul etiopian Dire Dawa a crescut, peste 2.400 de persoane fiind bolnave. Sporul de infecții a fost opera unei specii de țânțari invazivi care se răspândește în Africa, relatează oamenii de știință.
Descoperirea, prezentată la 1 noiembrie la Seattle, în cadrul reuniunii anuale a Societății Americane de Medicină Tropicală și Igienă, oferă dovezi că vectorul invaziv poate determina apariția unor epidemii de malarie. Îngrijorător este faptul că această specie poate prospera în mediile urbane, aducând amenințarea malariei la un număr potențial de milioane de oameni de pe întregul continent.
Anopheles stephensi este un țânțar originar din India și din Golful Persic, unde este un vector important pentru paraziții Plasmodium care provoacă malaria la oameni. În Africa, principalul vector al malariei este Anopheles gambiae. A. stephensi a fost semnalat pentru prima dată pe continentul african în Djibouti în 2012. De atunci, specia a apărut și în alte țări africane, precum Etiopia, Somalia și Nigeria.
Nu era clar ce fel de povară malarică ar putea aduce țânțarul invaziv în Africa, spune Fitsum Girma Tadesse, biolog molecularist la Institutul de Cercetare Armauer Hansen din Addis Abeba, Etiopia. În cei opt ani de la sosirea țânțarului în Djibouti, țara a raportat o creștere de 40 de ori a numărului anual de cazuri de malarie, spune Tadesse. Însă nimeni nu a stabilit o legătură directă între A. stephensi și această creștere.
Așa că, atunci când cazurile de malarie au crescut brusc în Dire Dawa – de la 27 de cazuri la 260 în doar trei săptămâni la începutul anului 2022 – Tadesse și echipa sa au sărit să investigheze.
Cercetătorii au urmărit 80 de pacienți din oraș care au solicitat îngrijiri pentru malarie la o clinică locală sau universitară, precum și 210 pacienți care au solicitat tratament din alte motive, și au testat membrii gospodăriei pacienților pentru malarie. De asemenea, echipa a scanat cartierele pacienților pentru a detecta prezența adulților și a larvelor de țânțari pe o rază de 100 de metri în jurul gospodăriilor sau, în cazul studenților care au vizitat o clinică, în cămine.
Echipa a constatat că pacienții cu malarie locuiau în principal în apropierea surselor de apă folosite de țânțarul invaziv, A. stephensi. Gospodăriile și căminele din apropierea habitatelor acvatice care adăpostesc larvele de A. stephensi aveau o probabilitate de 3,4 ori mai mare decât cele care nu se aflau în apropierea unor astfel de surse de apă ca un membru al familiei sau al căminului să fie testat pozitiv pentru malarie. Iar majoritatea țânțarilor adulți pe care echipa i-a prins – 97 la sută – erau din specia invazivă, singura specie de țânțari pe care cercetătorii au descoperit-o ca fiind purtătoare de paraziți Plasmodium.