Un rus de 39 de ani a fost pus de Putin să salveze Rusia de la faliment

Maxim Oreşkin este „băiatul de aur” pe care se bazează „Ţarul”, pentru a răspunde la sancţiunile occidentului. Maxim Oreşkin este „băiatul de aur” pe care se bazează „Ţarul”, pentru a răspunde la sancţiunile occidentului. Foto: Hepta
  • Maxim Oreşkin este „băiatul de aur” pe care se bazează „Ţarul”, pentru a răspunde la sancţiunile occidentului.
  • Pe 9 mai, cel mai aşteptat act la Moscova a fost semnarea de către Vladimir Putin în Piaţa Roşie a unui decret care urmăreşte să schimbe traiectoria războiului economic cu Occidentul, legând Rusia de China, ocazie cu care a fost promovat un timp puţin cunoscut, de 39 de ani, pe verticala puterii.
  • Numele lui este Maxim Oreşkin şi puţini oameni din străinătate îl cunosc. Nu se află pe lista a aproape 1.000 de ruşi şi belarusi importanţi supuşi sancţiunilor UE. Doar Londra l-a vizat deja, în calitate de preşedinte al principalului radiodifuzor public rus, Pervyj Kanal („Primul Canal”).

Maxim Oreşkin este „băiatul de aur” pe care se bazează „Ţarul”, pentru a răspunde la sancţiunile occidentului.

Este un economist format în şcolile de elită din Moscova, trecut prin diferite bănci de investiţii (de la Rosbank-ul rusesc la filiala din Moscova a francezilor de la Crédit Agricole şi la Institutului de Stat Vtb), fost ministru al Dezvoltării, la 34 de ani, şi consilier al preşedintelui din 2020,

Oreşkin a devenit arhitectul reconversiei strategice ruseşti. I se cere să reorienteze sistemul de producţie şi financiar, astfel încât să întoarcă spatele Europei, să înveţe să tranzacţioneze fără valute occidentale şi să împingă ţara în braţele Chinei.

Din 9 mai, conform decretului lui Putin, Oreşkin este „şeful grupului de lucru interdepartamental” creat pentru a reacţiona la sancţiuni şi a rescrie regulile comerţului cu ţările „ostile” (în special cu Uniunea Europeană) şi cu „prietenii”. El şi echipa sa vor trebui să creeze noi structuri pentru a face acest lucru posibil. Iar lista personalităţilor incluse doar în comitetul sub el dă ideea unei puteri centralizate în mâinile acestui om căruia Putin îi acordă prioritate. În grupul indicat de decret se află Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Rusiei, Anton Siluanov, ministrul Finanţelor, şi Maxim Reşetnikov, ministrul Dezvoltării. Toată lumea lucrează pentru a-i permite lui Oreşkin să-i explice lui Putin cum funcţionează o economie paralelă, fără euro sau dolari.

Rusia, aruncată în braţele Chinei

Decretul lui Putin din 9 mai vorbeşte despre „elaborarea unui plan de formare a infrastructurii de plăţi internaţionale cu partenerii comerciali ai ţărilor prietene” şi despre „determinarea procedurii de decontare a elementelor financiare în ruble sau monede naţionale”. El vorbeşte şi despre „mecanisme de compensare care trebuie dezvoltate” mereu cu ţări „prietenoase”, cele care la ONU nu au condamnat agresiunea împotriva Ucrainei: China şi India în primul rând.

În spatele unei formule atât de vagi se află un proiect precis, dezvoltat deja de Oreşkin: de a crea platforme paralele de „compensare şi decontare” în Rusia şi China, care să permită celor două ţări să facă comerţ cu ruble şi yuani. Nici moneda rusă, nici cea chineză nu se bucură de libera circulaţie a capitalurilor, nefiind uşor de scos din ţările lor.

În următorii doi ani, China va fi principala destinaţie de export şi sursă a importurilor ruseşti”, comentează Alexander Gabuev, de la Institutul Carnegie pentru Pace Internaţională.

Acest lucru va permite Chinei să stabilească yuanul ca monedă regională a Eurasiei de Nord, chiar înainte ca acesta să devină complet convertibil pe piaţa valutară”, mai zice acesta. Astfel, consecinţele războiului ameninţă să ducă la ceea ce Gabuev numeşte o „balcanizare a sistemului valutar global”, în care nici măcar hegemonia euro şi a dolarului nu este mai presus de suspiciune.