• Cercetătorii au descoperit o serie de virusuri necunoscute, vechi de 15.000 de ani, în probe de gheață.
  • Descoperirea a provenit dintr-un ghețar din podișul Tibet.
  • Eșantioanele au fost extrase de la adâncimea de 300 de metri.

Oamenii de știință au descoperit în mostre de gheață prelevate dintr-un ghețar de pe platoul tibetan virusuri necunoscuți până acum 15.000 de ani.

Virusurile nu seamănă cu niciunul dintre cei care au fost catalogați de oamenii de știință până acum, potrivit unui studiu publicat la începutul acestei săptămâni în revista Microbiome.

O echipă formată din climatologi și microbiologi de la Universitatea de Stat din Ohio a prelevat, în 2015, două carote de gheață din vârful ghețarului Guliya, situat la 22.000 de metri deasupra nivelului mării, în vestul Chinei, potrivit CNN.

Recomandări

OFICIAL ÎN SCHENGEN
CE CÂȘTIGI LA GALA ZF?
PUTIN TESTEAZĂ ORȘENIK
BIDEN RESPINGE ICC
MANDAT PENTRU BIBI
VREMEA REA ÎNCHIDE A1

Carota de gheață avea o adâncime de circa 310 metri, a declarat, joi, pentru CNN, autorul principal al studiului, microbiologul Zhiping Zhong. Acesta a fost apoi tăiat în secțiuni de 1,5 metri lungime și 10 centimetri în diametru.

Echipa a analizat apoi gheața și a descoperit 33 de virusuri, dintre care cel puțin 28 erau necunoscute anterior științei și care au supraviețuit pentru că erau înghețate. Potrivit studiului, virusurile proveneau probabil din sol sau plante, mai degrabă decât de la oameni sau animale, și ar fi fost adaptate la condiții extreme. Virusurile nu ar fi dăunătoare pentru oameni, au declarat cercetătorii pentru sursa citată.

Gheața din întreaga lume se topește din cauza schimbărilor climatice

Gheața captează conținutul atmosferei de-a lungul timpului, inclusiv virușii și microbii, potrivit studiului. „Gheața oferă o arhivă înghețată”, a declarat joi coautorul studiului, Lonnie Thompson, profesor de științe ale pământului la Ohio State și cercetător științific principal la Byrd Polar Research Center al universității. Se cunosc relativ puține lucruri despre virusurile din ghețari, dar domeniul capătă o importanță tot mai mare pe măsură ce gheața din întreaga lume se topește ca urmare a schimbărilor climatice.

„Captează cu adevărat atenția publicului”, a spus Thompson, care a adăugat că pandemia Covid-19 a sensibilizat publicul cu privire la importanța cunoașterii comunităților microbiene. Coautorul Matthew Sullivan, profesor de microbiologie la Ohio State și director al Centrului de Știință a Microbiomului din cadrul universității, a declarat că metodele folosite în cadrul studiului permit oamenilor de știință să evalueze ratele de evoluție ale virusurilor care sunt prezente în diferite straturi ale carotelor de gheață.

Acest lucru ar putea avea beneficii și în căutarea vieții pe Marte, de exemplu. „Odată ce ai dezvoltat această nouă tehnologie, ea te poate ajuta să răspunzi la întrebări în alte medii cu adevărat dificile”, a spus Sullivan.