Zelenski și Putin se întâlnesc joi la Istanbul. Cum ar trebui să se poziționeze România în cazul unui acord de pace

• Zelenski îl cheamă joi pe Putin la Istanbul pentru negocieri.
• Puterile Occidentale i-au cerut lui Putin o încetare a focului începând de luni.
• Putin a convocat presa la 2.00 noaptea pentru a anunța negocieri la Istanbul de joi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declară că este gata să se întâlnească cu omologul rus Vladimir Putin la Istanbul, joi, pentru discuții despre încheierea războiului: „Rusia va trebui să pună capăt acestui război oricum”.

„Joi, 15 mai, voi fi în Turcia. Și îl aștept pe Putin acolo. În persoană. Sper că de data aceasta nu va căuta scuze”. Președintele SUA, Donald Trump, și liderii europeni i-au cerut Rusiei încetarea focului de luni, 12 mai, amenințând cu sancțiuni mai dure, în timp ce Putin a convocat presa duminică, la ora 2.00 dimineața, pentru a anunța negocierile de la Istanbul.

Putin a amânat încetarea focului cerută de Trump. E o încercare de tergiversare?

Președintele Macron a definit-o ca o încercare de tergiversare. Kremlinul a spus că nu este vorba de o încetare a focului joi, ci doar de începerea negocierilor. Zelenski a fost de acord cu o încetare a focului încă de pe 11 martie. SUA și partenerii europeni au cerut încă de duminică o încetare a focului de pe 12.

Această încetare a focului de 30 de zile ar da posibilitatea unor negocieri fără să mai moară militari pe front, dar și civili. Donald Trump spunea că în jur de 5.000 de militari mor de fiecare parte, în fiecare săptămână, la care se adaugă pierderile civililor.

În acest moment este o tergiversare și rămâne de văzut dacă Putin merge la Istanbul sau trimite pe altcineva și dacă va fi de acord cu o încetare a focului sau vor pune din nou acele condiții pe care Ucraina nu poate să le accepte, cum ar fi faptul că Rusia vrea să primească mai mult teritoriu.

Ce urmează după începerea negocierilor?

După începerea negocierilor, dacă vor fi de acord cu o încetare a focului, pașii sunt foarte simpli. Cele două armate ar trebui să se retragă de pe linia frontului. După care, începe negocierile de pace în care fiecare țară își va negocia ce face în viitor și, în cazuri fericite, se ajunge la un acord de pace care ar trebui să menține o pace durabilă. Ucraina a cerut garanții suplimentare de securitate prin dizlocarea unor trupe europene pe teritoriul Ucrainei pentru instruirea militarilor, dar și ca o garanție că Rusia nu va ataca din nou după ce își va reface forțele armate.

Cum ar trebui să se poziționeze România?

România, până acum, s-a poziționat de partea Ucrainei. A sprijinit echipamente militare în Ucraina. În viitor, poziția geografică a României ne oferă foarte multe avantaje. Dacă vorbim de o misiune de observatori militari pe linia frontului, România ar putea să fie partea acestei misiuni. România, tot prin poziția ei geografică, poate să fie o bază pentru misiunea de observatori militari, dar și pentru misiunea europeană de forțe de menținere a păcii.

România trebuie să își întindă antenele și să participe activ la reconstrucția Ucrainei. Este țara cea mai apropiată de zonele afectate din Ucraina și ar putea să fie acolo cu foarte multe companii, dacă, bineînțeles, politicienii din România vor negocia și vor avea relații diplomatice puternice cu cei care se vor ocupa de reconstrucția Ucrainei, în special, cu marele puteri economice ale Europei.