Dezbracă-te că te închid,
Îmbracă-te că nu te mai închid, promit!
Ba, da, am trecut de 3 și am mințit,
Tre’ să închidem iar, ca să nu intre Covid!
Așa m-am simțit, în ultima lună,
Cu viața asta, de 2020, nebună!
Ce să mai zic de cei de care am mai vorbit?
Cei ce nu respectă reguli și riscă nesimțit
Propria sănătate, și pe a celor din jur?
Aș mai avea pentru ei doar niște limbaj dur.
Dar ce nu înțeleg e ce fac autoritățile,
Care parcă pun frână da’ încă vor să-nvârtă și roțile…
Și ei parcă se învârt în același cerc incert
Fără soluții și gestionat în mod deștept.
Oameni buni, ori închideți tot și ne asumăm,
Ori lăsați-le așa și ne asumăm și adaptăm.
Păi, degeaba tot închizi și deschizi teatre,
Școli, cafenele, baruri, restaurante,
Săli de evenimente, cinematografe,
Și lași mall și metrou deschis, n-am dreptate?
Ori facem pe bune ce avem de făcut,
Indiferent cât e de greu și neplăcut,
Ori ce naiba facem? Ne tot jucăm
De-a „am putea să luăm măsuri grele da’ nu luăm”.
Eu înțeleg că nimeni nu vrea scandal și să piardă voturi
Dar conducătorii adevărați conduc și apoi dezleagă noduri!
Cu gândul la faptul că n-ai cum să tragi vreodată o linie concretă dacă te tot învârți, și-nvârți, și-nvârți în cerc,
Cosmin Dominte – Nu v-ați plictisit de a încerca același lucru, sperând că o să obțineți rezultate diferite? Cine mai făcea așa? Parcă proștii sau nebunii, nu?
Advertisment
Recomandări
Partenerii noștri