Când Regele Charles al III-lea dădea interviuri despre România, unii români s-au mirat cum de e atât de îndrăgostit de țara noastră. Mulți alții și-au amintit de Regina Maria, englezoaica devenită icoană a identității românești. Însă cei doi aristocrați au fost precedați de Mary Grant, mai cunoscută nouă ca Maria Rosetti.
Advertisment
Sosește în Valahia în 1837, însoțindu-și fratele diplomat. Se angajează într-o familie boierească, devenind guvernanta viitorului Alexandru Odobescu. Căsătoria cu C.A.Rosetti – nu una aranjată, ci rezultatul unei iubiri împărtășite – e abia începutul unei povești extrem de moderne. Maria nu e soția din umbra bărbatului, ci partenera și egala sa. La bine și mai ales la greu.
În 1848, când turcii îi evacuează pe revoluționarii arestați pe Dunăre, Maria intervine și austriecii îi eliberează. Gestul ei suscită admirația marelui istoric francez Jules Michelet iar pictorul Daniel Rosenthal o imortalizează în celebrul tablou alegoric România revoluționară. Ia parte la activitățile politice ale soțului, atât în exil la Paris, cât și la întoarcerea în țară, unde susține candidatura lui Cuza la domnie.
Recomandări
După Unire, Maria devine prima femeie jurnalist din țara noastră, mai întâi în Românul, apoi în propria publicație Mama și copilul. Articolele ei promovează emanciparea femeii; acțiunile ei – unitatea națională. În 1871, organizează festivitățile de la Putna iar în 1877 adună fonduri, deschide un spital militar la Turnu-Măgurele, apoi îl conduce. Această femeie hiper-activă își găsește și timpul să nască opt copii! Patru vor supraviețui, devenind la rândul lor personalități importante.
Ca femeie și ca româncă, îi datorez mult Mariei Rosetti. Când ascult Hora Unirii, gândul îmi fuge la ea, ”cea cu inima română”. În plin secol XIX, a trăit ca o femeie de azi. Nu mă crezi? Până și ia ei din tabloul lui Rosenthal o precede cu un secol pe cea a lui Matisse.
Partenerii noștri