Fini sunt! Ce facem după plafonarea energiei și gazelor

Plafonăm prețurile la energie și gaze până în primăvară, dar după aia ce facem?

În fața creșterii explozive a prețurilor la energie și gaze, parlamentul a plafonat prețurile până la finalul lunii martie, anul viitor. Dar atenție, diferențele de preț vor fi plătite din bugetul de stat, adică de noi toți.

Aproape toate țările europene adoptă măsuri de plafonare sau compensare a prețurilor la energie și gaze, deci nu putem fi acuzați de socialism. Toată lumea are aceeași problemă, chiar și Germania, pentru că industria nemțească nu poate plăti prețurile din piață.

Dar în cazul României, după 31 martie, cât durează plafonarea, ce-o să se întâmple? Pentru că problemele din piața energiei nu se rezolvă de la sine. Ca să avem gaze interne, guvernul, parlamentul, trebuiau să deblocheze investițiile din Marea Neagră printr-o nouă lege care stă în sertar de aproape doi ani. Dar noi nu avem nici guvern, nici o majoritate parlamentară. Până atunci creștem importurile de gaze de la ruși sau de la unguri, care și ei importă de la ruși, pentru că nu au descoperit gaze peste noapte.

Pe hârtie, România este jucător regional în energie și are o capacitate de producție cât pentru două Românii. Dar multe dintre aceste capacități sunt vechi, total necompetitive ca preț și trebuie să fie scoase din uz. În 30 de ani, după Revoluție, numai OMV Petrom, controlată de austrieci, a construit o capacitate nouă de la zero, de aproape 1 mld. de euro.

În ultimii 15 ani, nu a fost ministru, nu a fost guvern, care să nu ne vorbească despre proiecte noi de hidrocentrale. De șase ani, Romgaz, companie controlată de stat, unde cu fiecare schimbare politică vin alți oameni, se chinuie să termine centrala de la Iernut.

Am făcut eoliene, dar acolo totul depinde de cum bate vântul. Când bătea vântul, aveam energie și prețuri mici și companiile nu-și băteau capul să se uite la piața de energie și să se întrebe ce s-ar întâmpla dacă situația din piață s-ar schimba peste noapte.

Acum, când prețurile au luat-o razna, toată lumea descoperă cu stupoare că avem o piață liberă, dar care nu funcționează ca o piață competitivă, că nu avem o producție de energie suficientă, și că trebuie s-o importăm, iar furnizorii care ofereau energie la prețuri mici nu mai pot să-și onoreze contractele când prețurile au crescut și denunță înțelegerile pe bandă rulantă.

Acum toată lumea se întoarce către stat, să intervină. De bine, de rău, vom trece această iarnă, dar ce face după aia. România nu are nici guvern, și de unde să aibă o strategie energetică.