Președintele Iohannis spune că nu vrea schimbarea cotei unice, nu vrea introducerea unei taxe de solidaritate pe cifra de afaceri a companiilor și, în general, nu este susținătorul unor măsuri de austeritate, ca în perioada 2009-2010, care au făcut rău economiei.

Atunci, Băsescu, pentru că nu avea un miliard de euro la buget, a tăiat salariile bugetarilor cu 25% și a majorat TVA de la 19% la 24% pentru a face rost de bani ca să echilibreze finanțele publice.

Nici Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, nu susține creșterea fiscalității, pentru că ar lovi economia care și așa este lovită prin explozia inflației. Așa că, BNR încearcă să nu mărească prea mult dobânzile, pentru a nu contribui și mai mult la criză. Încă nu știm dacă putem evita recesiunea.

Până una, alta, guvernul Ciucă a anunțat mai multe creșteri de taxe și impozite în domeniul proprietății- de cinci ori, în industria pariurilor, în domeniul HoReCa și în domeniul agroalimentar, prin creșterea TVA la produsele carbogazoase cu zahăr. Urmează schimbările fiscale la microîntreprinderi.

Bineînțeles că toată lumea protestează când se schimbă ceva în domeniul fiscal în sens negativ.

Guvernul PNL-PSD nu prea vrea să facă reforme în sectorul public, nu prea vrea să taie cheltuieli, nu prea vrea să se uite ce fac instituțiile publice. Plus că, nimeni nu prea are chef de PNRR, nici să-l urmărească, nici să-l implementeze. Așa că banii stau degeaba în cont, și nu intră în economie.

Dar în final, întrebarea pentru Iohannis, Isărescu, guvernul Ciucă PNL-PSD, este cum se va echilibra economia, cum se vor echilibra finanțele publice, România fiind deja pe lista roșie a piețelor financiare.

Toată lumea așteaptă ca inflația să scadă de la sine, ca războiul din Ucraina să se termine repede, ca rușii să dea drumul la gaze pentru Europa, iar dobânzile să nu mai crească, ci să scadă. Dar dacă nu se va întâmpla acest lucru?