EXCLUSIV/InSecuritate. Daniela Dărăban, director executiv al ACUE: Criza energetică este foarte complicată şi nu se va termina în 2023

• Daniela Dărăban: Pe mine nu atât faptul că suntem într-o situaţie de criză, nu acest lucru este îngrijorător, ci modul cum se gestionează această situaţie de criză. Cel puţin în ultimele săptămâni când nu putem să spunem că avem un element real sau câteva elemente reale de îmbunătăţire a situaţiei, mesajele, fără a spune că nu le înţeleg sensul, dar sunt de un optimism un pic exagerat.

• Daniela Dărăban: E frustrant pentru cei care ştiu că în acest an proiectul gazelor din Marea Neagră trebuia să intre pe piaţă, era anul de începere al producţiei. Aş vrea să ne imaginăm cum am arăta cu încă jumătate din producţia pe care o avem astăzi, pe an. S-au pierdut oportunităţi, din păcate nimeni nu cuantifică preţul oportunităţilor pierdute.
• Daniela Dărăban: În momentul de faţă cea mai mare schemă, cea mai mare valoare a acestei măsuri sociale în România este susţinută de furnizori şi cu sprijinul sistemului bancar, pentru că furnizorii când nu au mai avut bani s-au dus către bănci. Deci nu este susţinută de statul român. În momentul de faţă cea mai mare expunere, adică datorie este acumulată încă la furnizori.

Daniela Dărăban: Pe mine nu atât faptul că suntem într-o situaţie de criză, nu acest lucru este îngrijorător, ci modul cum se gestionează această situaţie de criză. Cel puţin în ultimele săptămâni când nu putem să spunem că avem un element real sau câteva elemente reale de îmbunătăţire a situaţiei, mesajele, fără a spune că nu le înţeleg sensul, dar sunt de un optimism un pic exagerat. • Daniela Dărăban: E frustrant pentru cei care ştiu că în acest an proiectul gazelor din Marea Neagră trebuia să intre pe piaţă, era anul de începere al producţiei. Aş vrea să ne imaginăm cum am arăta cu încă jumătate din producţia pe care o avem astăzi, pe an. S-au pierdut oportunităţi, din păcate nimeni nu cuantifică preţul oportunităţilor pierdute. • Daniela Dărăban: În momentul de faţă cea mai mare schemă, cea mai mare valoare a acestei măsuri sociale în România este susţinută de furnizori şi cu sprijinul sistemului bancar, pentru că furnizorii când nu au mai avut bani s-au dus către bănci. Deci nu este susţinută de statul român. În momentul de faţă cea mai mare expunere, adică datorie este acumulată încă la furnizori.

Daniela Dărăban, director executiv al federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), afirmă că mesajul autorităţilor române privind criza energetică este de un optimism exagerat, iar modul de gestionare a acesteia este îngrijorător.

Daniela Dărăban atrage atenţia că în prezent cea mai mare parte din sumele alocate pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili vine de la furnizori şi bănci, nu de la statul român, care, fiind acţionar majoritar în unele companii energetice,  ar putea ajuta în mod direct.

Daniela Dărăban spune că România a ratat multe oportunităţi, iar amânarea exploatării gazelor din Marea Neagră este un exemplu frustrant în condiţiile în care criza energetică nu se va încheia nici în 2023.

Directorul executiv al ACUE mai spune că, deşi România are o situaţie mult mai bună faţă de alte ţări din UE în ceea ce priveşte accesul la volume, când vine vorba de preţuri, situaţia este chiar un pic mai rea decât în alte ţări din Uniune.

Redăm principalele declaraţii ale Danielei Dărăban, director executiv al ACUE, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Daniela Dărăban: Cred că acum cu toţii putem să admitem că este o situaţie de criză. Realitatea nu poate fi totuşi ignorată. Pe mine nu atât faptul că suntem într-o situaţie de criză, nu acest lucru este îngrijorător, ci modul cum se gestionează această situaţie de criză. Cel puţin în ultimele săptămâni când nu putem să spunem că avem un element real sau câteva elemente reale de îmbunătăţire a situaţiei, mesajele, fără a spune că nu le înţeleg sensul, dar sunt de un optimism un pic exagerat.

Daniela Dărăban: România este bine, dar poate factorii de decizie ar trebui să se uite la un RMN. Adică poate din afară se vede bine, dar când te uiţi cu atenţie la detalii şi le analizezi, problemele pe fiecare structură a sectorului şi aici noi nu vorbim doar despre sectorul de energie, vorbim de toate implicaţiile şi pe alte sectoare, e greu de spus că suntem bine. Mesajul pe care eu l-aş aştepta ar fi: ştim care este situaţia şi suntem pregătiţi să luăm măsurile potrivite.

“Factura este imaginea întregului sector energetic”

Daniela Dărăban: Da, România poate are o situaţie mult mai bună faţă de alte ţări din UE în ceea ce priveşte accesul la volume, dar când ne uităm la preţuri, situaţia din România este chiar un pic mai rea decât în alte ţări din Uniune. Acum bineînţeles, accesul la volume ţine de securitate şi este foarte bine că avem acest avantaj, dar problema este cum îl folosim. Ceea ce vedem până la urmă în preţul final, pentru că dacă e să separăm structura pieţei, deci  vorbim de producători care pun pe piaţă cantităţi de energie disponibilă, pe piaţă se amestecă toate aceste cantităţi, se formează un preţ, furnizorul vine cumpără de pe piaţă această energie şi în cele din urmă se transpune într-un preţ final pe care îl vedem în factură. Acel preţul final bineînţeles mai include şi alte servicii- transport, distribuţie, după care taxe, accize, taxa de cogenerare, în funcţie de facrură, energie electrică sau gaze naturale. Deci până la urmă factura este să spunem aşa imaginea întregului sector energetic.

„Sectorul energetic a fost şi folosit foarte mult timp ca un instrument de politică socială”

Daniela Dărăban: Foarte mult din creşterea preţului vine din exterior, dar sunt şi factori locali care pot fi explicaţi. România a pierdut foarte multe oportunităţi, iar sectorul energetic a fost şi folosit foarte mult timp ca un instrument de politică socială, cu scuzele de rigoare, dar asta ne îngrijorează şi cel mai mult în ce vedem în comportamentul de astăzi. Pentru că piaţa a fost reglementată şi foarte mult timp preţul nu acoperea costurile reale, nu lăsa loc de investiţii. După care am avut câteva proiecte care puteau să ne aducă în altă situaţie, s-au pierdut şi acele proiecte. E frustrant pentru cei care ştiu că în acest an proiectul gazelor din Marea Neagră trebuia să intre pe piaţă, era anul de începere al producţiei. Aş vrea să ne imaginăm cum am arăta cu încă jumătate din producţia pe care o avem astăzi, pe an. S-au pierdut oportunităţi, din păcate nimeni nu cuantifică preţul oportunităţilor pierdute. La acestea mai adaug şi lipsa investiţiilor în capacităţi noi de producţie a energiei electrice. Singurul proiect reprezentativ în ultimi ani a fost centrala de la Brazi, după care nu am prea făcut nimic. Nu avem capacităţi noi în regenerabile (…) Noi avem aşa nişte hopuri, e ca şi cum nu prea ştim ce ne dorim şi nici nu ştim să ne uităm către o perspectivă. Neştiind ce vrei, nu ştii să planifici.

Daniela Dărăban: Eu cred că această idee a decuplării României nu ar putea să aducă rezultatele dorite, din contră, am putea avea efecte nedorite, dar sunt unele lucruri care se pot face împreună la nivel european şi separat în România, dar lucruri funcţionale, eficiente, nu doar lucruri care se marchetează bine politic. Chestiuni serioase, documentate şi tehnic fundamentate astfel încât să reuşim să mai atenuăm din această volatilitate, cumva să mai ajutăm la o predicţie preţului pentru că e important atât pentru sectorul energetic, dar şi pentru întreaga economie.

Daniela Dărăban: Am insistat pe ajutoare directe, adică relaţia să fie directă între stat şi beneficarul ajutorului respectiv. Pentru sectorul economic am insistat pentru scheme de compensare făcute direct, scheme de sprijin pentru industriile care au nevoie, pe alte măsuri directe. Nu a funcţionat. Iniţial, cred că filosofia din spatele politicii asumate a avut o perspectivă pe termen scurt, dacă în primăvară piaţa îşi va reveni. Din păcat situaţia s-a agravat, şi încet-încet expunerea financiară a furnizorului a crescut foarte mult, plus şi deciziile luate peste noapte, adică fără niciun calcul de impact, fără asigurarea resursei bugetare necesare. În februarie s-a decis prin nişte amendamente la ordonanţa iniţială ca numărul beneficiarilor să crească de la cât era iniţial, undeva la 60% spre 90%. În acel moment, adică din februarie începând, expunerea financiară lunară, adică diferenţa între costul real şi preţul pe care îl aplicam de fapt şi de drept şi pe care îl încasam din facturi se acumula într-o pondere destul de crescută la nivelul furnizorilor.

„România este într-un pericol foarte mare de dezechilibrare a pieţei de energie”

Daniela Dărăban:  Nici în ziua de astăzi, furnizorii, prin anumite prevederi de reglementare, nu au toate costurile recunoscute. Deci pe lângă pierderea care îţi vine din întârziere, expunerea pe care o ai pentru că îţi mănâncă foarte mult din lichidităţi, îţi cere tot mai mult cash, ai şi această problemă de nerecunoaştere a unor costuri. Situaţia pentru furnizori devine critică. În ultimul pachet, cumva indirect, binenţeles că înţeleg mesajul politic, acei 15% economie pe recomandarea Comisiei Europene, dar de facto, modificările de la 1 septembrie au dus la o reducere a presiunii pe buget. Din punctul meu de vedere a fost o recunoaştere indirectă că schema nu era sustenabilă. Deci de la 1 aprilie noi plafonam toţi agenţii economici cu excepţia agenţilor economici mari care intră pe scheme de ajutor de stat şi plafonam toţi agenţii casnici, cu excepţia consumatorului casnic care avea un consum lunar de peste 300 kw.

Daniela Dărăban: Aceste idei ne costă foarte mult. În perioade de criză trebuie să asumăm şi un grad mai mare de responsabilitate. Revenind la ce se întâmplă acum, vedeţi foarte mulţi agenţi economici care peste noapte au primit decizia că nu mai sunt plafonaţi ca efect al legii de la 1 septembrie. Deşi înţeleg foarte bine problema cu care se confruntă, cred că orice soluţie se găseşte, adică nu-mi doresc să ne trezim în Parlament cu o listă de cumpărături şi fiecare membru al Parlamentului să facă concurs pe cine mai pune pe această listă a beneficiarilor. Dacă discuţia se va rezuma la atât, eu cred că România este într-un pericol foarte mare de dezechilibrare a pieţei de energie.

Daniela Dărăban: O mare nefericire locală este faptul că nu ne-am făcut investiţiile la timp, nu am investit inclusiv în capacităţi de înmagazinare. Avem aceeaşi capacitate de înmagazinare, dacă nu mă înşel de 3 miliarde metri cubi de foarte mulţi ani. Deci, România nu a investit nici măcar în astfel de proiecte care sunt cumva gestionate chiar de statul român, sunt companii cu acţionari majoritar de stat. Am investit ceva în tehnologie pentru că este foarte important să avem în minte şi faptul că avem şi anumite limitări tehnice, pe lângă limitarea cantitativă din depozite. Dacă sunt mai multe zile friguroase consecutive nu putem scoate din depozite cantitatea pe care vrem noi să o scoatem. Aici s-au mai făcut câteva investiţii, s-a mai îmbunătăţit situaţia, dar în mărirea capacităţilor, nimic.

Daniela Dărăban: Această criză este foarte complicată şi nu se va termina în 2023. E total greşit să credem că o rezolvăm repede şi vedem ulterior. Nu. Deci trebuie să ştim cât costă. Alte state au decis care sunt banii, au făcut disponibile aceste resurse şi au luat tot felul de măsuri în relaţie directă cu piaţa, în relaţia directă cu agentul economic, cu clientul casnic. Există tot felul de modele de ajutoare, dar toate au fost plătite direct de la bugetele de statelor respective către clienţi, nu prin intermediari. În momentul de faţă cea mai mare schemă, cea mai mare valoare a acestei măsuri sociale în România este susţinută de furnizori şi cu sprijinul sistemului bancar, pentru că furnizorii când nu au mai avut bani s-au dus către bănci. Deci nu este susţinută de statul român. În momentul de faţă cea mai mare expunere, adică datorie este acumulată încă la furnizori.