- Consiliul de Securitate al ONU a cerut săptămâna trecută eliberarea ei.
- Procesele sale din acest an s-au desfășurat în spatele ușilor închise.
- Preluarea violentă a puterii de către armată în februarie anul trecut a declanșat demonstrații de amploare.
Un tribunal militar din Myanmar a condamnat-o pe Aung San Suu Kyi la încă șapte ani de închisoare, ceea ce face ca durata totală a pedepsei sale să ajungă la 33 de ani. Fosta lideră a țării, aleasă în mod democratic, se află în arest la domiciliu de când armata i-a înlăturat guvernul printr-o lovitură de stat în februarie 2021.
Advertisment
De atunci, ea s-a confruntat timp de 18 luni cu procese pentru 19 acuzații – despre care grupurile de apărare a drepturilor spun că sunt un simulacru.
Consiliul de Securitate al ONU a cerut săptămâna trecută eliberarea ei. Vineri, ea a fost condamnată pentru ultimele cinci acuzații pe care le avea. Un tribunal a găsit-o vinovată de corupție, deoarece nu a respectat reglementările în închirierea unui elicopter pentru un ministru al guvernului.
Recomandări
Ea fusese deja condamnată pentru 14 infracțiuni diferite, inclusiv pentru încălcarea normelor de siguranță publică Covid, importul de walkie-talkie și încălcarea legii privind secretele oficiale.
Procesele sale din acest an s-au desfășurat în spatele ușilor închise, unde accesul publicului și al presei este interzis, iar avocaților săi li s-a interzis, de asemenea, să vorbească cu jurnaliștii. Ea a negat toate acuzațiile care i se aduc.
Laureata Premiului Nobel, în vârstă de 77 de ani, și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în detenție, în arest la domiciliu, în capitala Nay Pyi Taw. Suu Kyi și mulți membri ai partidului său se numără printre cele peste 16 600 de persoane care au fost arestate de junte de când au preluat puterea – 13 000 sunt încă în închisoare, potrivit Asociației de asistență pentru deținuții politici.
Săptămâna trecută, Consiliul de Securitate al ONU a cerut încetarea violențelor din Myanmar și eliberarea tuturor prizonierilor politici. China și Rusia s-au abținut de la vot și nu și-au folosit dreptul de veto în urma unor amendamente la formularea rezoluției.
Amnesty International a declarat anterior că „asaltul juridic necruțător” împotriva lui Suu Kyi arată modul în care armata „a transformat tribunalele în arme pentru a aduce acuzații motivate politic sau fariseice împotriva oponenților”.
Preluarea violentă a puterii de către armată în februarie anul trecut a declanșat demonstrații de amploare, determinând armata din Myanmar să ia măsuri drastice împotriva protestatarilor și activiștilor pro-democrație.
De asemenea, a declanșat noi lupte interne între grupuri etnice rebele separate, o forță civilă care se opune armatei și conducătorii juntei. Junta a fost acuzată de execuții extrajudiciare și de lansarea de raiduri aeriene asupra satelor civile. Se estimează că peste 2 600 de persoane au fost ucise până în prezent în urma represiunii militare împotriva disidenților.
Partenerii noștri