Fost membru CSM: „În funcție de partidele aflate la putere, MCV era mai blând sau mai puțin blând”

• C.E. a instituit MCV în România pentru că erau probleme privind reforma judiciară.
• MCV a fost instituit doar pentru România și Bulgaria.
• În cadrul MCV sunt recomandări și obiective pe care România trebuie să le atingă.
• Georgiana Iorgulescu, fost membru CSM: MCV pare fără de sfârșit.
• Laura Ștefan, expert anticorupție: Este un avantaj faptul că există MCV.

Pentru a face parte dintr-o comunitate, trebuie să îi respecți regulile. Intrarea noastră în Uniunea Europeană a fost condiționată așadar de anumite obligații. Iar cum justiția a fost mereu un subiect amplu dezbătut la masa celor mari, România a fost analizată și din acest punct de vedere. Pentru noi și pentru bulgari a fost instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare despre care tot auzi, de când am aderat, în 2007. În tot acest timp, am fost criticați aspru în mai toare raportele. Georgiana Iorgulescu, fost membru CSM și directorul Centrului de Resurse Juridice, spune că atât poziția institutului MCV, cât și celelalte poziții oficiale sunt incomplete.

Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice, fost membru CSM: „Și pare a fi fără de sfârșit pentru că nu are niște obiective extrem de ușor de măsurat, de cuantificat. E ca la școală. Trebuie stabilite niște norme, reguli extrem de clare față de care măsori ceva. De asta, rapoartele de-a lungul timpului au divagat. Ba voiau independența sistemului judiciar, ba voiau mai mult coduri.”

Însă în cazul nostru rapoartele MCV au folosit dubla măsură, susține directorul Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu. . Ce trebuie să știi este că experții europeni înțeleg cu greu ce se întâmplă în sistemul judiciar de la noi.
Așa că primesc ajutor. Au surse în România de la care iau informațiile. Le includ apoi în documentele în care suntem criticați.

Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice, fost membru CSM: „Orice sistem alb și negru presupune doar extreme. În funcție de partidele aflate la putere, respectiv de ceea ce făceau în concret partidele, MCV era mai blând sau mai puțin blând.”

Unele țări sunt criticate aspru, așa cum este și cazul nostru. Altele primesc doar o atenționare blândă, cu toate că avem reguli similare. Își dau exemplu Franța.

Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice, fost membru CSM: „Deci da, avem mai multe unități de măsură, cel puțin mai multe tonuri vizavi de felul în care măsurăm”

Laura Ștefan, expert anticoruție, consideră că odată ce problemele din Justiție sunt discutate public atunci sistemul judiciar este forțat să se reevalueze.

Laura Ștefan, expert anticorupție: „E o dublă măsură? Nu cred că aș pune problema dublei măsuri. Cred că ar trebui ne bucurăm că România a avut șansa să-și pună aceste întrebări în oglindă.”

Laura Ștefan susține că MCV este instrument esențial care i-a permis țării noastre intrarea în blocul comunitar.
Recunoaște însă că aspectele care vizează statul de drept, reforma judiciară, nu au fost foarte bine evaluate la momentul aderării la UE.

Laura Ștefan, expert anticorupție: „Pentru România cred că este un mare avantaj faptul că există mecanisme de cooperare și verificare care ne obligă pe noi în primul rând să ne gândim ce merge și ce nu merge în România, unde trebuie să mai intervenim. Pe de altă parte, nici nu sunt susținătoarea ideii că totul trebuie reinventat întruna în zona de justiție și anticorupție.”

Și ca să înțelegi de ce justiția era în vizorul Uniunii în timpul negocierilor pentru aderarea, îți dau câteva repere. În iulie 2000, FNI începe să se clatine, dar începeau și dosarele penale. După un an, Comisia Europeană a semnalat implicarea politicului în justiție. În mai 2003, Dosarul Flota ajungea la PNA, actualul DNA. Băsescu era printre cei vizați de anchetă. La finalul aceluiași an, Consiliul European stabilea calendarul de aderare a României la UE. Tot atunci începea procesul Mineriada.