• Motivarea este redactată de prim- magistratul asistent al CCR Karoly Benke
• Magistratul dă exemplu – cum în Rusia și Turcia – candidații la Președinție au fost excluși din cursă
• 5 judecători, majoritatea propuși de PSD, au decis blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă
• Judecătorul CCR, Iulia Scântei (PNL) acuză CCR că și-a depășit atribuțiile
• CCR a judecat de 3 ori cazul Diana Șoșoacă

Motivarea Curții Constituționale, prin care 5 judecători – majoritatea propuși de PSD – i-au interzis definitiv candidatura la Președinție Dianei Șoșoacă, conține în esență doar 3 paragrafe prin care șefa partidului S.O.S. este acuzată că, în esență, nu respectă Constituția.

Lui Șoșoacă îi este reproșat discursul public anti-UE, anti-NATO, pozițiile antidemocratice sau anti-semite – despre care Curtea spune că pun în pericol principiile democratice și ordinea constituțională.

Motivarea judecătorilor a generat însă multe critici, având în vedere că totuși Constituția protejează dreptul la opinie și libertățile fundamentale – ca acela de a fi ales.

Ce i se reproșează Curții?

Se reproșează această motivare, care este mai degrabă un eseu, pentru că în doar trei paragrafe, 60, 61 și 62, găsim cumva o explicație a Curții Constituționale pe lege, astfel încât Diana Șoșoacă să nu poată candida la președinție. 

În rest, Caroli Benche, care este prim-magistratul asistent al Curții Constituționale, a redactat această motivare de 14 pagini. Toată lumea care știe meandrele Curții Constituționale i-a recunoscut stilul prim-magistratului asistent.

Practic este un eseu despre declarațiile doamnei Diana Șoșoacă făcute de-a lungul timpului, în perioada când Șoșoacă era senator și era protejată de imunitatea parlamentară, pentru că imunitatea parlamentară te protejează de posibilitatea de a răspunde pentru declarațiile politice, iar acum doamna Șoșoacă este europarlamentar – la fel, beneficiază tot de imunitate parlamentară. 

Deci Curtea Constituțională a judecat-o pe Diana Șoșoacă din punct de vedere constituțional, dar pe declarații, nu neapărat pe fapte, fix cum spuneau avocații astăzi la telefon, fix pe Codul Penal de pe vremea lui Ceaușescu.

Poate oamenii mai tineri care se uită la noi nu mai țin minte: Pe vremea lui Ceaușescu, Codul Penal din 1968 avea o prevedere privind propaganda împotriva orânduirii socialiste. 

Propaganda sau întreprinderea orică reacțiuni pentru schimbarea orânduirii socialiste, sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Iar Articolul 166 din Codul Penal ceaușist, noi după Revoluție ne-am luptat foarte mult societatea românească, societatea civilă, astfel încât mizerile comuniste să nu mai existe în actualul cont penal, adică să nu intri la pușcărie pentru că gândești sau te exprimi diferit de linia generală, sau mai bine zis, linia oficială. 

Cam despre asta este motivarea Curții Constituționale. Bineînțeles că ea a fost susținută de domnul Varga de la UDMR și de cei patru judecători ai PSD-ului.

Problema este că, să judeci un om pentru declarații și să-i interzici un drept fundamental, acela de a candida, în condițiile în care această interdicție este strict prevăzută de legi, adică putea să îi să interzică lui Șoșoacă să candideze la președinție strict în anumite condiții, adică dacă fusese condamnată și exista o decizie a instanței prin care îi s-a interzis să participe în alegeri. 

Nu este cazul Dianei Șoșoacă, ca atare au judecat-o pe declarații și nu este despre Diana Șoșoacă, este vorba despre setarea unui precedent foarte periculos, că după această decizie în orice alegeri prezidențiale vom avea în România poți să oprești un candidat eventual al opoziției să participe în aceste alegeri dacă nu ești de acord cu ideile lui sau gândurile lui. 

Gândește-te ce s-ar fi întâmplat la BREXIT, unde aproape 18 milioane de britanici au votat să iasă din Uniunea Europeană sau de exemplu dacă cineva e monarhist în România, chiar dacă Constituția nu prevede ca organizarea statului monarhia, ci Republica.

Adică este un precedent, asta spun toți juriștii, foarte periculos. Asta spune și judecătorul Curții Constituționale care a făcut o opinie separată și care a arătat că Curtea și-a extins atribuțiile și practic prin această analiză a declarațiilor și a pozițiilor anti-UE, anti-NATO, anarhice ale Dianei Șoșoacă, i s-a interzis un drept fundamental. 

Haios este că sunt două lucruri care pur și simplu îți sar în ochi în această motivare a Curții Constituționale: Primul se spune că nu poți introduce practic cu mâna, în mod nelegal, niște noi criterii pentru posibilitatea de a candida la alegerile prezidențiale izvorâte din jurământul pe care îl depune președintele României, jurământul în fața Parlamentului și în fața Curții Constituționale, jurământ prevăzut în Constituție în condițiile în care doamna Șoșoacă nu este președintele României, deci nu a depus acel jurământ ca să spună că și-a încălcat jurământul. 

Și în al doilea rând, acest magistrat asistent, care în general, trebuie să spunem adevărul, redactează aceste motivări controversate ale Curții Constituționale și-a exemplificat toată această polologie prin care i s-a interzis Dianei Șoșoacă să candideze la președinție prin exemple ale unor procese la CEDO în cauzele privind politicieni din Rusia, ai opoziției, care au fost excluși din procesul electoral sau din Turcia, știm că sunt două state semi-totalitare. În Turcia, un candidat în alegerile prezidențiale pro-curt, împotriva lui Erdogan, a fost la fel exclus din alegerile, din cursa prezidențială. Deci, practic, Curtea Constituțională și-a luat ca azimut, ca exemplu, două alte exemple din Rusia lui Vladimir Putin și Turcia lui Erdogan. Ceea ce este absolut halucinant. 

Mai este vreo șansă ca Șoșoacă să fie lăsată să candideze la Președinție?

Nu, decizia asta este complicată. CCR-ul este instanță unică de judecată constituțională. Nu există cale de atac la această decizie, tocmai de aceea deciziile Curții Constituționale sunt definitive. N-ai cale de atac internă în care să te adresezi, să contești această decizie a Curții Constituționale.

Foarte probabil, Diana Șoșoacă, așa cum a fost cazul Turciei și din Rusia, se va adresa CEDO și Curții Europene de Justiție. Iar, deocamdată, în seara asta, la ora 24, este termenul limită pentru care se pot depune contestațiile la Curtea Constituțională. Astăzi, a treia oară, i-a fost respinsă, practic, candidatura. Mâine se mai judecă niște contestații pe Mircea Geoană. 

Din informațiile de la Curte, nu mai sunt contestații, adică n-ar mai putea să se judece a patra oară cazul Diana Șoșoacă. Foarte probabil, cazul Diana Șoșoacă va rămâne cu interdicție de a participa în alegerile prezidențiale.

Citește și

• Un robot umanoid a dat primul interviu în direct la televizor
• Furtul de identitate, tot mai frecvent în 2024. La ce metode apelează hackerii și cum te poți proteja
• ISIS s-a întors, avertizează șeful spionajului britanic