Mexic: Fostul procuror general va fi judecat în legătură cu studenții dispăruți

FOTO - Hepta
  • Un judecător a acceptat să judece acuzațiile împotriva unui fost procuror general mexican, acuzat de mușamalizarea dispariției a 43 de studenți în 2014.
  • Aflat în arest preventiv de vineri, Murillo Karam a apărat de asemenea ,,adevărul istoric” în cazul Ayotzinapa, vârful vizibil al aisbergului celor 100.000 de dispariţii din ţară.
  • Murillo Karam a fost arestat vineri, a doua zi după publicarea raportului.

Fostul procuror general al Mexicului, Jesus Murillo Karam, va fi judecat de un tribunal penal pentru dispariţia a 43 de studenţi în 2014, a decis miercuri un judecător mexican, într-un caz emblematic care a depăşit cu mult graniţele ţării, potrivit Reuters.

Potrivit AFP, Murillo Karam, ataşat cabinetului prezidenţial la acea vreme, va fi judecat pentru ,,dispariţii forţate, tortură şi obstrucţionare a justiţiei” , a transmis presei Consiliul federal al magistraturii.

În cadrul unei audieri, Murillo Karam a apărat ancheta controversată privind dispariţia a 43 de studenţi ai şcolii normale din Ayotzinapa, statul Guerrero, în noapte de 26 spre 27 septembrie 2014.

Aflat în arest preventiv de vineri, Murillo Karam a apărat de asemenea ,,adevărul istoric” în cazul Ayotzinapa, vârful vizibil al aisbergului celor 100.000 de dispariţii din ţară.

Acest ,,adevăr istoric” nu menţionează participarea forţelor de securitate. Un raport al unei comisii guvernamentale, publicat săptămâna trecută, denunţă, dimpotrivă, ,,o crimă de stat” cu participarea unor militari.

Murillo Karam a fost arestat vineri, a doua zi după publicarea raportului

Potrivit Reuters, el s-a aflat în funcţie în mandatul preşedintelui Enrique Pena Nieto (2012-2018), un fost ,,nume greu” al Partidului Revoluţionar Instituţional (PRI) care a guvernat Mexicul vreme de 71 de ani fără întrerupere până în 2000, apoi între 2012 şi 2018.

Fostul procuror general este personalitatea cea mai importantă arestată până acum în cadrul acestor investigaţii, care au fost reluate de la zero după accederea la putere în 2019 a preşedintelui de stânga Andrés Manuel Lopez Obrador.

Parchetul a emis de asemenea mandate de arestare pe numele a 64 de poliţişti şi militari, precum şi împotriva a 14 membri ai cartelului de traficanţi de droguri Guerreros Unidos.

În acea noapte de 26-27 septembrie, studenţii şcolii din Ayotzinapa merseseră în oraşul vecin Iguala pentru a ,,rechiziţiona„autobuze cu care să se deplaseze în capitală pentru o manifestaţie.

Conform anchetei oficiale în vigoare până în prezent, cei 43 de tineri au fost arestaţi de poliţia locală în complicitate cu cartelul Guerreros Unidos, după care au fost împuşcaţi şi li s-a dat foc într-o groapă de gunoi, din motive rămase obscure. Rămăşiţele a doar trei dintre ei au putut fi identificate.

Raportul publicat joi de Comisia pentru adevăr Ayotzinapa, înfiinţată de Lopez Obrador, afirmă că militari mexicani au avut o parte de responsabilitate în aceste crime, unul din cele mai grave cazuri de încălcare a drepturilor omului în Mexic, unde în jur de 100.000 de persoane sunt date dispărute.