Ministrul Cristian Ghinea a băgat în PNRR desființarea SIIJ și propunerea cu care nu este de acord președintele Iohannis: Numirea procurorilor de rang înalt prin creșterea rolului CSM

Foto: Mediafax Foto
  • În PNRR, ministrul Cristian Ghinea (USR) a introdus „reforme” în zona Justiției cu care liderii coaliției guvernamentale nu au fost de acord: modificarea numirii procurorilor șefi de Parchete și „DNA-ul Pădurilor”, legea USR PLUS privind DNA-ul Pădurilor fiind declarată neconstituțională de CCR, în septembrie 2020, în urma unei sesizări depuse chiar de către Guvernul Ludovic Orban
  • Proiectul inițial al PNRR, propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și adoptat de Guvernul României, mai prevede și „reforma Inspecției Judiciare”, „eliminarea restricțiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraților” dar și „punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedura penală cu deciziile Curții Constituționale și cu Directivele UE”

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea, adoptat de Guvernul României în aprilie 2021, prin care România desfășoară în prezent negocierile cu Comisia Europeană, cuprinde în Pilonul V, componenta 5, și „reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialogul social și creșterea eficienței Justiției”. 

Prin aceste reforme propuse Comisiei Europene, România vrea să obțină 148 de milioane de euro, potrivit planului PNRR aflat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, condus de Cristian Ghinea.

Descriind reformele și investițiile în Justiție, ministerul condus de Cristian Ghinea își ia, printre altele, angajamentul în fața Comisiei Europene să „desființeze” Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, proiect care se află, în prezent, în dezbaterea Senatului României.

  • Modificarea procedurii numirii procurorilor de rang înalt prin creșterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestei proceduri.
  • Eliminarea restricțiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraților.
  • Profesionalizarea procesului de selecție și promovare a magistraților.
  • Punerea in acord a Codului penal și a Codului de procedura penală cu deciziile Curții Constituționale și cu Directivele UE.
  • Reforma Inspecției Judiciare pentru oferirea de garanții sporite de independență și imparțialitate.
  • Înființarea unei/unor structuri specializate de parchet care să investigheze infracțiunile grave de mediu, în special tăierile ilegale de păduri.
  • Consolidarea aplicării principiilor statului de drept și intensificarea luptei împotriva corupției, cu respectarea normelor europene, a recomandărilor aferente mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și a jurisprudenței CEDO.

În ciuda propunerilor prevăzute în PNRR, acum 2 zile, președintele Klaus Iohannis a declarat, la Palatul Cotroceni, că nu este de acord cu avizul conform propus de ministrul Stelian pentru numirea procurorilor șefi din noile legi ale Justiției.

„Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion nu a fost dezbătut în aceste formate, ci a fost trimis direct CSM spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intenției Coaliției, nici spiritului legii, drept pentru care Coaliția a înființat o comisie de parlamentari care, împreună cu ministrul, sigur, și cu alte autorități, vor analiza aceste propuneri. Este evident că în Coaliție a existat o oarecare nemulțumire pentru că nu au fost consultați, lucru care, între timp, s-a corectat. (…) Evident că eu nu cred că atribuțiile Președintelui României trebuie diminuate și, în consecință, personal nu sunt de acord cu această variantă, dar nu știu dacă ea va rămâne sau nu va rămâne în proiect”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

De asemenea, o serie dintre „reformele” propuse Comisiei Europene prin PNRR de ministerul condus de Cristian Ghinea generate de modificările Legilor Justiției propuse de ministrul Stelian Ion nu au primit avizul avizul CSM, garantul constituțional al independenței Justiției și nici acceptul tuturor membrilor coaliției de guvernământ.

Mai mult, pe 30 septembrie 2020, Curtea Constituțională a României a respins, după sesizarea de către Guvernul Orban, proiectul USR privind „DNA-ul pădurilor” care se află inclus în Planul inițial Național de Redresare și Reziliență.

Tot în Planul inițial de Național de Redresare și Reziliență, ministerul condus de Cristian Ghinea a inclus și:

  • „Creșterea eficienței Justiției prin”:
    • Îmbunătățirea infrastructurii imobiliare pentru a contribui la creșterea accesului la actul de justiție, precum și la prevenirea riscurilor de degradare sau reducere a valorii bunurilor indisponibilizate în procesele penale:
    • Actualizarea specificațiilor tehnice de proiectare a sediilor de instanțe judecătorești în acord cu ultimele evoluții în materie de accesibilitate, comunicații și tranziție verde și modernizarea celor existente;
    • Construcția a 7 sedii destinate funcționării unui număr de 11 instanțe judecătorești;
    • Construirea unui centru de regional de arhivă;
    • Construirea a trei capacități de stocare multifuncționale ale ANABI pentru bunurile indisponibilizate în procesele penale
  • Dezvoltarea capacității instituționale a sistemului judiciar, prin:
    • Transformarea digitală a Ministerului Justiției și a autorităților publice subordonate acestuia, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a instanțelor de judecată, a Ministerului Public, respectiv a unităților de parchet pentru îmbunătățirea accesului la informație, dezvoltarea comunicării electronice, a interoperabilității sistemului judiciar, la nivel național și european, întărirea capabilităților și rezilienței în domeniul securități cibernetice. Cele patru obiective sunt susținute prin masuri care dezvoltă interacțiunea digitală și consolidează reziliența sistemului judiciar pe suportul investițiilor descrise general și propuse în componenta II.1. din pilonul “Tranziție Digitală”.
    • Consolidarea capacității Agenției Naționale pentru Administrarea Bunurilor provenite din Infracțiuni.
    • Îmbunătățirea condițiilor de detenție din penitenciare și punerea accentului pe reintegrarea în societate a persoanelor condamnate.”

Având în vedere că din Planul inițial Național de Redresare și Reziliență propus de România, în valoare de 41,4 miliarde de euro, Comisia Europeană a cerut României un PNRR de 29,2 miliarde de euro, ministrul Ghinea a fost solicitat de Mediafax și Aleph News să spună dacă a modificat ceva, în timpul negocierilor, din Pilonul 5 care include reformele privind eficientizarea Justiției.

La solicitarea punctuală a Mediafax și Aleph News, ministrul Cristian Ghinea a răspuns că „avem feedback pe toate componentele și lucrăm/negociem la toate” pentru că „așa a fost gândit procesul de lucru cu Comisia Europeană„.

Surse apropiate negocierilor cu Comisia Europeană au explicat pentru Mediafax că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are valoarea juridică a unui „agreement” care trebuie să fie acceptat de către Comisia Europeană și ulterior acesta trebuie să fie supus și aprobării Consiliului Uniunii Europene, în fața tuturor statelor membre, în format ECOFIN, în baza evaluării periodice a Comisiei Europene, atunci când se vor elibera tranșele de bani.

„Planul trebuie să fie legat de investiții iar investițiile sunt legate de reforme. Nu prea îți acceptă Comisia Europeană să vii cu proiecte în zone în care nu se fac reforme. Mai există și a treia legătură cu recomandările specifice de țară pe care ți le-a făcut Comisia în diferiți ani. Pe ce s-a negociat și ce este stabilit cu Comisia, apoi vii tu și spui cât % din proiecte reprezintă contribuția pentru lupta împotriva schimbărilor climatice și cât digitalizare. Trebuie să fie minimum 37% pe Green Deal și minimum 20% digitalizare. Asta îți calculează Comisia când vii cu proiectul respectiv”, susțin sursele.