Victimele hărţuirii stradale şi abuzurilor sexuale sunt victime ale societăţii

Victimele hărţuirii stradale şi abuzurilor sexuale sunt victime ale societăţii Sursă foto: Profimedia
  • Peste 2.000 de sesizări de hărţuire sexuală au ajuns în 2019 la Poliţie
  • Zilele trecute, o tânără a fost agresată sexual când a ieşit la alergat într-un parc din Bucureşti
  • Mulţi dintre agresori recurg mai întâi la hărţuire stradală, ca strategie pentru a-şi aborda victimele.
  • Mai bine de jumătate dintre români cred că violul este justificat.

De cele mai multe ori, victima care depune plângere este ameninţată sau intimidată de către agresor, astfel încât ajunge să îşi retragă plângerea penală şi invocă împăcarea, fapt ce atrage după sine înlăturarea răspunderii penale.

Ce ai simţit când ai aflat despre femeia agresată sexual în urmă cu câteva seri într-un parc din Sectorul 4 al Capitalei? Ai simţit furie?

Încă sunt români care spun că victimele agresiunilor sexuale sunt vinovate. Acest lucru demonstrează că încă suntem departe de a eradica atât această mentalitate, cât şi hărţuirea ca fenomen. Activiştii spun că şi noi ne facem vinovaţi de amploarea acestui fenomen. Important este ca, atunci când vezi o formă de agresiune, să anunţi poliţia. Gestul tău poate preveni un viol sau altă formă de violenţă.

946 infracţiuni de viol înregistate doar în primele 6 luni ale anului 2019 la nivel naţional

  • „Intervenţia martorilor este esenţială. Faptul că cineva înţelege ce se petrece, şi alege să fie aliat al victimei şi nu al agresorilor, înseamnă de multe ori o adevărată diferenţă între viaţă sau moarte pentru unele victime. Încă blamăm victima pentru agresiunile suferite, că avea fusta prea scurtă, că era îmbrăcată într-un fel sau altul, că a vorbit într-un anume fel, că sigur a făcut ea ceva ca să provoace agresorul. Vreau să menţionez foarte clar, vinovatul pentru astfel de agresiuni este unul singur, iar acela este agresorul”, spune preşedinta Comisiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Oana Bîzgan.
  • „România are probleme atât la nivelul percepţiei sociale, dar și la nivelul autorităţilor. Legislaţia în materie este deficitară, protecţia victimelor violului este la fel de deficitară în România, iar pregătirea magistraţilor din domeniu lasă foarte mult de dorit”, explică directoarea Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie, Silvia Tăbuşcă.