Bill Nye îți arată cât de importantă este masca de protecție. Experimentul făcut pe Tik Tok. VIDEO

- Bill Nye îți arată printr-un experiment, motivul pentru care trebuie să porți o mască de protecție în spațiile publice.
- Pentru experiment, omul de știință a folosit o lumânare, un fular, și două tipuri de măști.
- „Principalul argument este că vreau să mă protejez pe MINE de TINE!” exclamă Bill la finalul clipului.
De ce comunitatea științifică te îndeamnă să porți o mască de protecție în spațiile publice, îți explică Bill Nye, supranumit „omul de știință”, după emisiunea pe care o prezintă. Recent, el a publicat un video pe TikTok prin care îți demonstrează cât de bine te protejează măștile împotriva noului virus, scrie CNN.
Inițial, Bill a aprins o lumânare, după care și-a acoperit gura și nasul cu un fular și a suflat. Da! Lumânarea s-a stins. Ceea ce înseamnă că acest accesoriu nu ne-ar proteja de virus, însă, ne-ar ține cald iarna. Mai târziu, Bill a folosit o mască din bumbac din două straturi. Acesta a suflat cu putere spre lumânare, însă flacăra abia se mișcă, demonstrând că până și o mască din bumbac confecționată acasă, te poate proteja de particulele care plutesc prin aer.
Într-un alt videoclip, Bill își continuă experimentul cu o mască N-95. Și în acest caz, flacăra continuă să ardă.
„Motivul pentru care ne dorim să purtați o mască este pentru a vă proteja, desigur, însă principalul argument este că vreau să mă protejez pe MINE de TINE!” exclamă Bill la finalul clipului. „Aceasta e literalmente o problemă de viață sau moarte.”, adaugă Bill Nye.
- Peste jumătate dintre români își petrec cea mai mare parte a zilei stând jos. Doar 12% fac drumeții
- În premieră mondială, Inteligența Artificială a creat viruși care nu existau în natură
- Bolojan le cere din nou românilor să economisească energie. Guvernul pregătește limitarea consumului pentru marii consumatori
- Ursula von der Leyen accelerează programul IRIS² pentru comunicații guvernamentale securizate
- Fosta platformă Carbochim din Cluj devine centru cultural în proiectul RIVUS