• Bryan Johnson, antreprenor în tehnologie, și-a impus ca misiune să trăiască etern.
• Secretul nemuririi pare să fie fuzionarea cu Inteligența Artificială.
• Industria lucrează la prelungirea vieții și limitarea efectelor dăunătoare ale îmbătrânirii.

Bryan Johnson, antreprenor în tehnologie, și-a impus ca scop să trăiască etern. Povestea sa prezentată într-un documentar arată că preocuparea pentru longevitate domină industria bunăstării, ca tendință globală de consum, iar Secretul nemuririi pare să fie fuzionarea cu Inteligența Artificială.

Ritmul de îmbunătățire a calității vieții încetinește

Cea mai mare parte a mișcării de longevitate nu este cu adevărat despre nemurire, ci mai degrabă despre prelungirea vieții și limitarea efectelor dăunătoare ale îmbătrânirii, atâta timp cât nu permitem ca asta să ne distragă atenția de la concentrarea asupra modului de a trăi. Pericolul este să petrecem atât de mult timp încercând să ne prelungim viața, încât uităm să o trăim.

Un studiu de la Universitatea din Illinois, Chicago a arătat că, deși durata medie de viață a crescut, ritmul de îmbunătățire a calității vieții încetinește și durata maximă de viață nu s-a schimbat la fel de mult.

Rămâne însă loc de mai bine. Reducerea factorilor de risc, încurajarea oamenilor să adopte stiluri de viață mai sănătoase ne pot permite să trăim mai mult și mai sănătos. Dar spațiul de îmbunătățire și prelungire a vieții este foarte diferit de iluziile despre eliminarea morții.

Seneca: „Omul nu trebuie să se teamă de moarte, ci ar trebui să se teamă că nu începe să trăiască”

Filozoful Pierre Teilhard de Chardin spunea: „Nu suntem ființe umane care au o experiență spirituală. Suntem ființe spirituale care au o experiență umană.” A fost o preocupare a filosofilor, înainte să fie una a medicilor sau start-up-urilor de tehnologie.

Pentru Seneca, „Omul nu trebuie să se teamă de moarte, ci ar trebui să se teamă că nu începe să trăiască”.
Iar pentru Heidegger, „moartea deschide problema ființei”. În esență, să ne confruntăm cu mortalitatea ne permite să explorăm cel mai mare mister: ce înseamnă să fii în viață.

Una dintre cele mai mari probleme legate de a crede că suntem doar ființe materiale și de a pune toate ouăle existențiale în acel coș este că ne poate diminua aprecierea față de bucuria, misterul, poezia și dragostea care fac ca viața să merite să fie trăită. Aceasta este adevărata singularitate.

Dragostea este cea care dă sens vieții și o face să merite trăită. Indiferent ce credem despre Dumnezeu sau despre viața de apoi, avem o nevoie fundamentală de a ne conecta – cu noi înșine, cu ceilalți și cu ceva mai mare decât noi înșine. Când vedem viața pur în termeni materiali și empirici, pierdem accesul la alte dimensiuni ale vieții – părțile dincolo de rațiune și raționalitate.

Într-o postare pe X , Bryan Johnson a scris că „Cea mai tare întrebare care există acum este să explorezi dacă suntem prima generație care nu va muri”.

Citește și

• Un celebru actor din seria The Crown este interogat de poliție în urma unui protest pro-palestinian. Ce a declarat Khalid Abdalla
• China ia măsuri împotriva tarifelor impuse de Statele Unite. Ce impact are războiul comercial dintre primele economii ale lumii
• VIDEO. Haos în Parlamentul Serbiei. Opoziția a aruncat grenade fumigene: O parlamentară a suferit un accident vascular cerebral