- Burnout-ul a devenit atât de răspândit la locul de muncă încât nu mai poate fi ignorat, fiind recunoscut medical ca o prăbușire fizică sau mentală cauzată de suprasolicitare sau stres.
- Boreout-ul este o tulburare psihologică cauzată de o subîncărcare mentală la locul de muncă din cauza lipsei de stimulare intelectuală.
- Angajatorii trebuie să fie conștienți de riscul de boreout în cazul muncii de acasă și să încurajeze implicarea angajaților.
Trăim într-o epocă în care „punctul de ruptură” la locul de muncă este recunoscut medical – în principal pentru că a devenit atât de răspândit încât pur și simplu nu mai poate fi ignorat, scrie Indy100.
Majoritatea oamenilor au auzit de burnout. Acesta a devenit aproape o caracteristică a generației din cauza decalajului dintre idealurile comune despre muncă și realitatea locurilor de muncă.
Dr. Jeff Foster, director medical & Male Health Lead, la H3 Health, a definit această afecțiune drept „prăbușirea fizică sau mentală cauzată de suprasolicitare sau stres”. El a adăugat că mai mulți oameni decât oricând sunt dați afară de la serviciu cu burnout, stres la locul de muncă sau anxietate, deoarece poate deveni „cu adevărat nesănătos”.
Simptomele comune tind să constea în „oboseală, iritabilitate, stres, anxietate și insomnie, motivație scăzută, scăderea apetitului sexual, sentimente de neajutorare și disperare”.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, burnout-ul cuprinde trei componente: epuizarea, cinismul și scăderea performanței.
A fi plictisit la locul de muncă poate avea consecințe dăunătoare. Factorul-cheie care diferențiază burnout-ul de boreout este sentimentul de suprasolicitare vs. sentimentul de neîmplinire.
Plictiseala este o tulburare psihologică care poate duce la boli fizice. Ea este cauzată de „o subîncărcare mentală la locul de muncă din cauza lipsei unui volum de muncă cantitativ sau calitativ adecvat – deci a faptului că nu suntem suficient forțați”, spune Dr. Foster. În cazul plictiselii, lipsa de stimulare intelectuală poate duce la dezinteres, sentiment de inutilitate și depresie.
Printre factorii care pot declanșa această afecțiune se numără sentimentul de provocare insuficientă sau lucrul la o sarcină repetitivă, fără nicio oportunitate de varietate.
Paula Allen, lider global și vicepreședinte senior pentru cercetare și bunăstare totală la LifeWorks, a declarat: „Angajatorii care sunt setați să continue să lucreze de acasă ar trebui să fie deosebit de conștienți de boreout. Implicarea angajaților care lucrează de acasă și menținerea motivației acestora va fi o provocare pentru conducere în viitor.”
În ciuda diferențelor, tratarea afecțiunilor poate fi destul de similară – deși atenuarea simptomelor de burnout este, fără îndoială, mai complicată. Totul se reduce la auto-reflecție și la deconectarea de la presiunea de la locul de muncă. Dacă simptomele continuă sau se agravează, este recomandat să consultați un profesionist.
În cazul boreout-ului, provocările noi și interesante la locul de muncă pot contribui la evocarea entuziasmului. Este vital să comunicați cu angajatorul dumneavoastră dacă prezentați simptome ale oricăreia dintre cele două afecțiuni.
Sănătatea mintală trebuie să fie pe picior de egalitate cu sănătatea fizică. În caz contrar, astfel de afecțiuni nu vor face decât să se manifeste și mai mult.