• România ocupă locul 126 din 147 la indicatorul „perceperea corupției”.
• Finlanda, Danemarca și Islanda ocupă primele 3 locuri în topul fericirii.
• 77% dintre japonezi consideră distracția esențială pentru fericire.
• România este pe locul 35 din 143 în topul fericirii.
• 22% dintre brazilieni și 28% dintre americani consideră distracția importantă.
• 47% dintre francezi prioritizează distracția în viața lor de zi cu zi.

Distracția pare să fie un ingredient esențial pentru fericirea oamenilor din întreaga lume. Populațiile din diferite țări privesc distracția drept un factor important pentru bunăstarea lor, dar cu diferențe notabile între culturi, arată un studiu de Statista Consumer Insights.

Pentru 77% dintre japonezi, distracția este unul dintre cele mai importante trei aspecte ale vieții iar în Franța pentru doar 47%.

Cum influențează cultura definiția fericirii?

Romulus Oprică, sociolog: „De fapt, cultura este elementul central în fericire. Haideți să ne ducem în zona în care definim ce este fericirea. 

Fericirea nu este o emoție. Fericirea este o stare cvasi-stabilă care este formată din intersecția emoțiilor noastre zilnice, cu aspecte culturale și cu factori de sănătate. Și atunci, înțelegem că, de fapt, fericirea este una pentru noi, alta pentru japonezi. Explicația este una simplă. Japonia, deși este o economie foarte puternică, are o cultură care este foarte rigidă din perspectiva muncii. Este o cultură foarte solicitantă, în care oamenii, cetățenii acelei țări, trebuie să dea totul pentru compania din care fac parte. Nu este o cultură foarte prietenoasă, relațiile sociale sunt destul de limitate, și atunci elementul distracției este foarte important pentru că acolo oamenii refulează. 

Într-o societate precum Danemarca sau Finlanda, sunt societăți destul de individualiste, unde pun accent foarte puternic pe libertatea personală, pe dreptul de a lua decizii în mod independent, și nu neapărat culturi foarte deschise către relații largi de familie”.

Cum ne cântărim și bucuriile?

Romulus Oprică, sociolog: „Plecând de la acest citat, că omul este înclinat să își numere necazurile, pentru că știm din psihologie că o întâmplare negativă cântărește de trei ori mai greu decât una fericită, și atunci lucrurile rele care ni se întâmplă ne afectează mai mult, de aceea le luăm mai mult în calcul. 

Cum cântărim fericirea? Păi o cântărim mai ales în bunăstarea socială. Fericirea este o țesătură, mă feresc să zic o rețea socială ca să nu se înțeleagă greșit. Este o țesătură, o încrengătură de relații la nivel social, familial, și este foarte mult susținută de nivelul de încredere pe care o societate îl are, de nivelul de interacțiune pe care o societate îl permite.

Sunt foarte mulți factori, dar cred că principalii trei factori ar fi aceștia: încrederea din societate, faptul de a avea o rețea relativ stabilă de prieteni apropiați pe care să te poți baza, și o societate care să te susțină în a avea obiceiuri sănătoase, să susțină sportul, să susțină mișcarea și întâlnirile în grup”.

Citește și

• AUR solicită modificarea Legii CCR „pentru a proteja Democrația”
• STUDIU. Sexul regulat reduce riscul de deces prematur la pacienții cu boli de inimă
• Daniel David vrea ca meditațiile să devină o excepție. Mihnea Stoica, elev: „Profesorii nu ating toată materia sau nu ajută fiecare elev individual”