• „Old money aesthetic” devine un reper vizual tot mai popular printre români
• Tablourile inspirate din tradiția aristocratică sunt în topul preferințelor
• Arta nu ar trebui privită ca un trend, ci ca o expresie a unei identități
• Tinerii artiști sunt încurajați să-și găsească un stil propriu, recognoscibil
• Piața de artă românească se confruntă cu presiunea noilor direcții comerciale

Pe piața de artă din România prinde contur un nou val estetic inspirat de aristocrație, iar colecționarii tineri caută autenticitate, nu doar trenduri.

O estetică atemporală revine în prim-plan

Pe 15 aprilie, Ziua Mondială a Artei aduce nu doar o celebrare a creativității, ci și o discuție relevantă despre noile direcții vizuale care influențează gusturile publicului. Un concept care câștigă tot mai mult teren este „Old Money Aesthetic” — un stil care evocă discreția, eleganța clasică și rafinamentul aristocrației de altădată.

Eduard Uzunov, președintele Regatta, explică de ce acest curent prinde rădăcini și în România:
„Ideea este că o definiție a artei este atunci când te furnică pe spinare. Dacă îți place, dacă reverberezi cu ea, atunci este evident că îți spune ceva”.

Ce caută românii în arta contemporană?

În fața avalanșei de tendințe virale și a conținutului digital rapid, publicul pare să caute un refugiu în simbolurile clasice. Tablourile inspirate de epoca marilor familii aristocrate, de conace, rame grele și culori atenuate sunt acum la mare căutare.

Totuși, Uzunov atrage atenția că arta nu ar trebui să se confunde cu moda.
„Eu nu prea cred în trenduri. În artă cred în curente. Sunt curente artistice care, prin concurența artiștilor, generează lucruri senzaționale.”

Provocările pieței de artă românești

Pentru artiști, însă, valul estetic vine cu o presiune de adaptare. Mulți încearcă să se alinieze rapid noilor stiluri virale, dar riscă să își piardă vocea personală.

„Un artist este complet atunci când își identifică stilul, când acel stil este recognoscibil. Arta trebuie să fie ca buletinul – să te reprezinte”, subliniază Uzunov.

Această nevoie de autenticitate se ciocnește de dinamica pieței, unde tinerii creatori sunt adesea tentați să copieze ceea ce se vinde sau ce apare în trendurile sociale, în loc să-și formeze o viziune unică.

În timp ce „old money aesthetic” capătă tot mai multă influență în România, adevărata provocare pentru artiști rămâne aceeași: să creeze nu doar ceea ce este la modă, ci ceea ce are suflet și identitate. Ziua Mondială a Artei ne reamintește că, dincolo de orice curent vizual, arta adevărată este cea care emoționează profund — fie ea clasică sau contemporană.

Citește și

• Furtul Tezaurului Dacic: Coiful de la Coţofeneşti va fi recuperat, spune şeful Parchetului olandez care investighează jaful
• STUDIU. Saltelele pentru copii eliberează substanțe toxice periculoase pentru dezvoltare și hormoni
• Bursa de la Bucureşti a rezistat mai bine decât alte pieţe în faţa volatilităţii aduse de taxele lui Trump