• ZF: România a înregistrat o scădere de 35% a natalității din 1998 până în 2023.
  • Natalitatea scăzută pune în pericol pensiile și resursele economice.
  • Declinul reflectă și tendințe pozitive, precum emanciparea și accesul la educație.

România numără tot mai puțini nou-născuți, cu 35% mai puțini față de acum două decenii. E ca și cum am încetat să ne „completăm echipa” pentru viitor. Fără politici care să sprijine familiile, riscăm să rămânem fără „jucători” în meciul demografic.

Cum ar trebui să se schimbe mentalitatea colectivă legată de familie și copii?

„Cred că nu trebuie să vorbim neapărat de o mentalitate colectivă legată de familie și copii, pentru că aș spune că mentalitate este una greșită. Ceea ce se întâmplă în România în acest moment, este similar cu ceea ce s-a întâmplat în majoritatea statelor, ce au evoluat din punct de vedere economic, respectiv.

Pe măsură ce crește speranța de viață, pe măsură ce crește bunăstarea populației, scade în mod natural natalitatea. De ce? Pentru că tinerii merg la școală, vor să profite de faptul că au mai mulți bani, pot călători, vor să profite de carieră, vor să crească în carieră. 

Recomandări

POLONIA SPRIJINĂ UCRAINA
META PICĂ
PREZIDENȚIALELE RĂMÂN ANULATE
STARE DE URGENȚĂ ÎN MOLDOVA
CHINA SCHIMBĂ TACTICA
NOI LEGI ÎN IRAN

Și atunci, vârsta la care se ajunge să se căsătorească și să aibă copii este în creștere. Ce înseamnă acest lucru? Din punct de vedere medical, o sarcină la 35 de ani sau după 35 de ani, am aflat și eu recent și am fost absolut surprins, se numește sarcină geriatrică. De ce? Corpul îmbătrânește și atunci apar complicații. 

Deci cumva tot ceea ce înseamnă scăderea natalității se întâmplă și în România, la fel cum s-a întâmplat și în celelalte state.

Care este diferența dintre România și statele la care noi ne uităm, poate chiar media Europei? Păi este o diferență de bani. Banii pe care statul îi alocă unor politici publice coerente pentru a avea copii. 

În momentul în care tu ai acces foarte facil la creșe, ai acces foarte facil la grădiniță, ai un sistem de educație bun, ceea ce ați numit mentalitate colectivă, adică dorința de a avea copii și liniștea că poți să ai copii aduși într-o societate care îi respectă și în care ei vor reuși să crească frumos, se schimbă în mod pozitiv.

Deci asta ar trebui să facă România, să aloce bani, pentru că doar cu ei poți rezolva multe, multe, multe probleme pe care în acest moment noi le avem nerezolvate” , a declarat Romulus Oprică, sociolog, pentru Aleph News.

Cum influențează migrația, scăderea populației active în România?

„În mod evident, persoanele care pleacă la muncă sunt persoanele care au capacitate de muncă. N-or să se ducă nici pensionarii, nici copiii. De ce? Nici unii, nici ceilalți nu sunt primiți, nu se vor putea integra pe piața muncii. 

Este cumva de la sine explicat faptul că toți acei români sau majoritatea a acelor români care sunt plecați în afară țării sunt în căutarea unei vieți mai bune, unei calități a vieții mai ridicată decât în România. Ei reprezintă fix acea populație activă de care noi am avea atât de multă nevoie.

Evident că dacă au plecat studenții la 22-23 de ani pentru master, pentru doctorat, au plecat liceenii, pe măsură ce ei rămân acolo, devin cetățenii ai altor state și vor avea copii în acele state, iar acei copii se vor contoriza fix în natalitatea Italiei, natalitatea Marii Britanii și așa mai departe. 

Dar dacă ne gândim la economie, să știți că nu populația este neapărat cea care determină în mod direct PIB-ul țării. Dacă ne uităm la Olanda, de exemplu, cu aceiași populație aproape ca România, are 18 milioane de locuitori, PIB-ul Olandei este de 1100 de miliarde, adică de aproape 4-uri mai mult decât PIB-ul României.

Evident că având un astfel de PIB, Olanda își permite să investească și în creșterea natalității și în politici publice care să susțină tânăra generație. Deci cumva ne jucăm de-a oul și găina, cu ce trebuie să începem. 

Mulți spun că o să avem probleme pentru că nu mai avem oameni care să muncească. E adevărat, ne gândim cu oarecare groază că populația care se apropie de vârsta pensionării este, așa numită generația decrețeiilor, ceea ce va dezichilibra puternic piramida populației care muncește și care susține sistemul de sănătate, sistemul de pensii, sistemul de stat în general”, a declarat Romulus Oprică, sociolog, pentru Aleph News.

Ar putea o strategie șă încurajeze familiile tinere să aibă copii?

„Cu siguranță, dar ca să poți încuraja, să poți avea strategii, trebuie să ai și bani. Deci asta înseamnă că trebuie să alocăm în mod inteligent în economie acele proiecte și acele resurse care pot genera la rândul lor bani.

Resurse cu care poți face educație, cu care poți construi creșe, cu care poți face N proiecte, doar că natalitatea se va vedea peste 20 de ani, 15 de ani”, a declarat Romulus Oprică, sociolog, pentru Aleph News.

Ce model ar trebui să urmăm din alte state?

„Franța, de exemplu, a investit foarte mulți bani în creșe, a susținut creșele particulare. Creșele care, stând în cadrul companiilor, a dat niște incentivări puternice acelor familii tinere care au copii, incentivările însemnând alocații consistente pentru familiile cu copii. 

Până la urmă, susținerea natalității este tot o problemă de economie. În acest moment, la noi problema are un rezultat ce dă cu minus. Pentru că nu suntem încă la nivelul statelor cu care vrem să ne comparăm. 

Să știți că ei (populația care a migrat) nu au plecat, sau cel puțin cei care pleacă în acest moment, nu fac acest lucru doar datorită salariilor, ci pleacă și pentru că nu se regăsesc ca fiind cetățeni respectați în această țară și pentru că nu mai au încredere în justiție și pentru că sistemul de educație nu este reformat de atâți ani. 

Deci am putea începe cu niște lucruri simple. Am putea începe cu respectul arătat de politicieni populații. Am putea începe cu o reformă a educației consistentă și care să răspundă nevoilor acestor tineri. Am putea începe, de exemplu, cu un alt lucru și anume cu o reformă în justiție, să nu mai avem judecători care ies la pensie când sunt în floarea vârstei și sunt profesioniști în adevărată definiție a cuvântului profesioniști. Pentru că să ieși la pensie la 45-50 de ani, arată, de fapt, lipsă de respect față de restul populației și arată lipsă de respect a statului față de el însuși.

Nu poți să-ți pierzi niște profesioniști atunci când sunt chiar la cea mai mare capacitate a lor profesională. Sunt lucruri mărunte cu care putem începe și aceste lucruri mărunte, cumulate, ne pot duce pe direcția sau ne pot face să tragem concluzia că, uite, în sfârșit, statul ne îndeamnă să rămânem aici, să construim împreună niște lucruri bune.

Atunci, da, putem avea și copiii în această țară”, a declarat Romulus Oprică, sociolog, pentru Aleph News.

Citește și