• Perfecționiștii se mențin la standarde nerezonabil de înalte, fiind în același timp excesiv de critici cu privire la defectele lor.
  • Acest lucru pare a fi valabil mai ales atunci când perfecționismul este dirijat de alții – ceea ce se numește perfecționism prescris social.
  • Presiunea crescută exercitată de părinți ar putea apoi să îi determine pe tineri să adopte o mentalitate perfecționistă.

Potrivit unor noi cercetări, perfecționismul este în creștere în rândul tinerilor adulți, alături de creșterea numărului de părinți critici. Autorii studiului speculează că o societate din ce în ce mai individualistă și mai competitivă ar putea fi de vină. Analiza a fost realizată folosind date din Marea Britanie, SUA și Canada și a fost publicată în revista Psychological Bulletin.

Perfecționiștii se mențin la standarde nerezonabil de înalte, fiind în același timp excesiv de critici cu privire la defectele lor. Dovezile sugerează că această trăsătură de personalitate contribuie la rezultate negative în materie de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia. Acest lucru pare a fi valabil mai ales atunci când perfecționismul este dirijat de alții – ceea ce se numește perfecționism prescris social.

Autorii studiului, Thomas Curran și Andrew P. Hill, spun că aceste consecințe psihologice sunt deosebit de îngrijorătoare având în vedere că perfecționismul pare să fie în creștere. Într-un studiu anterior, cercetătorii au constatat că perfecționismul a crescut în rândul tinerilor adulți americani, canadieni și britanici în ultimele două decenii și jumătate.

Recomandări

PUTIN: VOM DOBORÎ TOATE AVIOANELE F-16 TRIMISE UCRAINEI
SBF PRIMEȘTE 25 DE ANI DE ÎNCHISOARE
ZIUA FEMEILOR DIN MUZICĂ
ȘTII DE VREME? VINE VARA-N TOATĂ ȚARA
MOLDOVA SE PREGĂTEȘTE DE ADERARE
ROTAȚIA PĂMÂNTULUI A ÎNCETINIT

Care sunt explicațiile?

În ceea ce privește o potențială explicație, Curran și Hill s-au întrebat dacă o societate tot mai neoliberală – care încurajează competiția și individualismul – nu cumva îi împinge pe părinți să pună o presiune mai mare pe succesul copiilor lor. Această presiune crescută ar putea apoi să îi determine pe tineri să adopte o mentalitate perfecționistă, ca o modalitate de a căuta validarea din partea părinților lor.

Cercetătorii au efectuat două meta-analize folosind date din SUA, Marea Britanie și Canada. În primul rând, au lansat o meta-analiză a 21 de studii pentru a testa dacă perfecționismul se corelează cu percepția presiunii parentale. Studiile au fost efectuate între 1991 și 2020 și au inclus un total de 7.060 de participanți cu vârste cuprinse între 9 și 43 de ani. Toate studiile au inclus măsuri de perfecționism, așteptări parentale și critici parentale.

Cercetătorii au combinat rezultatele acestor studii și au constatat că perfecționismul a fost corelat pozitiv cu percepțiile privind așteptările și criticile părinților. Aceste dimensiuni ale efectului au fost cele mai mari pentru perfecționismul prescris social, spre deosebire de perfecționismul orientat spre sine sau spre ceilalți. Dimensiunile efectului au fost cele mai mari în studiile mai recente – sugerând că, pe măsură ce presiunea socială crește, crește și sensibilitatea tinerilor adulți la presiunea parentală.

În continuare, cercetătorii au efectuat o meta-analiză transtemporală pentru a urmări modul în care percepțiile privind critica parentală și așteptările părinților s-ar fi putut schimba de-a lungul timpului. Această analiză a inclus 82 de studii efectuate între 1989 și 2021 și un total de 23.975 de studenți care aveau între 18 și 23 de ani.

Rezultatele cercetării

Curran și Hill au constatat că percepția atât a așteptărilor părinților, cât și a criticilor părinților a crescut odată cu trecerea timpului, astfel încât generațiile mai recente au avut tendința de a raporta o presiune mai mare din partea părinților decât generațiile trecute. Cercetătorii spun că aceste rezultate sunt în concordanță cu observațiile anterioare potrivit cărora părinții din zilele noastre petrec tot mai mult timp făcând lucrări școlare cu copiii lor, acordând o valoare mai mare muncii asidue și monitorizându-și din ce în ce mai mult copiii. În special, inegalitatea veniturilor (măsurată prin indicele Gini al unei țări) a fost legată pozitiv de așteptările părinților, ceea ce sugerează că decalajul tot mai mare dintre bogați și săraci ar putea exacerba presiunea de a atinge standarde înalte.

Generațiile recente de tineri percep așteptări mai mari din partea părinților lor, iar aceste percepții sunt puternic corelate cu perfecționismul – în special cu perfecționismul prescris social (care se întâmplă să aibă cele mai mari corelații cu probleme de sănătate mintală precum depresia și anxietatea), a declarat Curran pentru PsyPost.

Acest lucru se datorează faptului că așteptările părinților au un cost ridicat atunci când sunt percepute ca fiind excesive. Tinerii internalizează aceste așteptări și depind de ele pentru stima lor de sine. Iar atunci când nu reușesc să le îndeplinească, așa cum invariabil o vor face, se vor critica pe ei înșiși pentru că nu sunt la înălțime. Pentru a compensa, ei se străduiesc să fie perfecți.