Arhitecții invizibili ai opiniei publice. Algoritmii rețelelor sociale distorsionează conversația

Algoritmii rețelelor sociale au schimbat modul în care interacționăm online de peste 15 ani.

Guverne din întreaga lume încearcă acum să reglementeze impactul acestora asupra dezinformării și conținutului dăunător.

Cum au evoluat algoritmii rețelelor sociale?

Algoritmii social media au început să se impună odată cu lansarea fluxurilor personalizate de pe Facebook în 2009. Aceștia urmăresc comportamentul utilizatorilor și decid ce conținut să afișeze pe baza interacțiunilor anterioare.

În loc să vedem postările în ordine cronologică, algoritmii ne arată ce cred ei că ne va interesa mai mult, adesea amplificând postările controversate care atrag mai multe reacții.

Această practică a dus la o distorsionare a discuțiilor publice, mai ales pe subiecte sensibile.

Cum încearcă guvernele să reglementeze algoritmii?

Guverne din întreaga lume, inclusiv din Brazilia, UE și SUA, încearcă să limiteze efectele negative ale algoritmilor. În Brazilia, X (fostul Twitter) a fost temporar interzis până când a blocat conturi care puneau sub semnul întrebării alegerile.

În UE, o nouă lege amenință să amendeze companiile cu 6% din cifra de afaceri dacă nu previn interferențele electorale pe platformele lor.

În Marea Britanie, legea siguranței online obligă rețelele sociale să modereze mai strict conținutul.

Cum influențează algoritmii discursul public?

Algoritmii rețelelor sociale nu blochează conținutul direct, dar amplifică sau suprimă anumite postări pe baza interacțiunilor. Acest lucru distorsionează adesea piața ideilor, așa cum argumentează Asha Rangappa de la Yale University.

În loc să reflecte echitabil opiniile, algoritmii favorizează conținutul care atrage mai multă atenție, cum ar fi postările controversate.

Acest fenomen creează o imagine falsă a opiniei publice, suprasaturând platformele cu opinii extreme și eliminând vocile moderate.

Exit mobile version