STUDIU. Cum influențează vârsta consumul de știri false

• Un nou studiu, realizat de Universitatea din Florida, a constatat că adulții în vârstă nu sunt mai predispuși să cadă în capcana știrilor false comparativ cu adulții mai tineri, susceptibilitatea legată de vârstă la știrile înșelătoare fiind evidentă doar în rândul celor catalogați drept „cei mai bătrâni” (grupul de vârstă cu o medie de 70 de ani și peste).
• Cercetarea este prima care delimitează rolul raționamentului analitic, al impactului și al frecvenței de consum de știri asupra detectării știrilor false la adulții în vârstă în comparație directă cu tinerii.
• Adulții din grupa de vârstă de peste 70 de ani care consumau frecvent știri aveau cele mai multe șanse să se angajeze în procesarea „superficială” a informațiilor, inclusiv să nu privească atât de atent informațiile sau să nu acorde atenție detaliilor.

Faptul de a nu putea distinge știrile false de cele reale poate avea consecințe grave asupra bunăstării fizice, emoționale și financiare a unei persoane, în special în cazul adulților în vârstă.

Un nou studiu a constatat că adulții în vârstă nu sunt mai predispuși să cadă în capcana știrilor false comparativ cu adulții mai tineri, susceptibilitatea legată de vârstă la știrile înșelătoare fiind evidentă doar în rândul celor catalogați drept „cei mai bătrâni”.

Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Florida în timpul fazei timpurii a pandemiei COVID-19, a fost publicat online pe 2 mai de către „Journal of Experimental Psychology: Applied”.

Cercetarea este prima care delimitează rolul raționamentului analitic, al impactului și al frecvenței de consum de știri asupra detectării știrilor false la adulții în comparație directă cu tinerii.

„Am vrut să vedem dacă există o diferență de vârstă în a determina dacă știrile sunt adevărate sau false”, a declarat Didem Pehlivanoglu, autorul principal și cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Psihologie al UF.

„Am vrut în mod special să analizăm acest lucru, deoarece știm că, odată cu îmbătrânirea, majoritatea oamenilor prezintă un anumit declin al capacităților cognitive. Dar știm, de asemenea, că unele abilități de procesare a informațiilor sunt păstrate sau chiar îmbunătățite.”

Cercetările sunt puține în ceea ce privește susceptibilitatea adulților în vârstă la știrile false și ce factori ar putea ajuta sau afecta capacitatea unei persoane de a judeca veridicitatea informațiilor.

Unele lucrări anterioare au sugerat că adulții mai în vârstă au împărtășit informații false pe rețelele de socializare mai des comparativ cu tinerii în timpul alegerilor prezidențiale din 2016. Iar creșterea dramatică a numărului de dezinformări în timpul pandemiei COVID-19 a sporit îngrijorarea, având în vedere că virusul a fost deosebit de mortal pentru adulții în vârstă.

„Oamenii au această percepție că adulții mai în vârstă vor avea performanțe mai slabe decât adulții tineri în general, dar nu este cazul”, a declarat Brian Cahill, coautor și profesor de psihologie la UF.

Odată cu vârsta vine și o bază de cunoștințe mai largă și mai multă experiență de viață

În timp ce mulți oameni prezintă un declin cognitiv pe măsură ce îmbătrânesc, este adevărat și că odată cu vârsta vine o bază de cunoștințe mai largă și mai multă experiență de viață. Ca grup, adulții în vârstă tind, de asemenea, să consume mai multe știri decât adulții mai tineri. Acești factori pot filtra și contextualiza procesarea informațiilor la adulții în vârstă.

Cercetătorii și-au propus să exploreze diferențele de vârstă în ceea ce privește capacitatea de a identifica știrile false și modul în care raționamentul analitic, impactul și frecvența consumului de știri au influențat această capacitate.

Studiul a fost realizat între mai și octombrie 2020; adulții mai în vârstă aveau vârste cuprinse între 61 și 87 de ani, iar adulții mai tineri erau studenți.

În cadrul studiului, participanții au citit și au evaluat 12 articole de știri despre subiecte COVID și non-COVID, cu șase povești reale și șase false în fiecare categorie. După ce au citit un articol, participanților li s-au pus întrebări precum dacă articolul era real sau fals și cât de încrezători erau în decizia lor.

Cercetătorii au măsurat apoi abilitățile de raționament analitic ale participanților, impactul și frecvența consumului de știri.

Ei au constatat că abilitatea de a detecta știrile false era comparabilă între adulții tineri și cei mai în vârstă. Determinarea faptului că un articol era fals a fost legată de diferențele individuale în ceea ce privește abilitățile de raționament analitic pentru ambele grupuri de vârstă.

De asemenea, atât adulții tineri, cât și cei mai în vârstă au arătat o capacitate mai scăzută de a detecta știrile false despre COVID în comparație cu știrile false de zi cu zi, ceea ce poate reflecta o familiaritate scăzută cu informațiile legate de COVID la începutul pandemiei.

Persoanele cu vârsta de 70 de ani sau mai mult au arătat o capacitate redusă de a detecta știrile false

Cu toate acestea, este important de menționat că o parte din adulții mai în vârstă – adică acele persoane cu vârsta de 70 de ani sau mai mult – au arătat o capacitate redusă de a detecta știrile false, fie că erau despre COVID sau despre un alt subiect, iar această capacitate redusă a fost asociată cu nivelurile de raționament analitic, cu impactul și cu frecvența consumului de știri.

Adulții din grupa de vârstă de peste 70 de ani care consumau frecvent știri aveau cele mai multe șanse să se angajeze în procesarea „superficială” a informațiilor, inclusiv să nu privească atât de atent informațiile sau să nu acorde atenție detaliilor.

Este posibil ca doar la o vârstă foarte înaintată, într-un moment al vieții în care declinul abilităților cognitive nu mai poate fi compensat de cunoștințe și experințe, indivizii să devină deosebit de vulnerabili la înșelăciune prin intermediul dezinformării și al știrilor false, au afirmat cercetătorii în studiu.

„Este o populație cu un risc deosebit de ridicat, cu mize mari pentru luarea unor decizii greșite, nu doar pentru ei înșiși, ci și pentru societate în general”, a declarat Natalie Ebner, coautor și profesor de psihologie la UF.

Constatările au potențialul de a îmbunătăți comunicarea știrilor și de a reduce dezinformarea pe parcursul vieții și în timpul îmbătrânirii, a spus echipa.