• Anul 2024 va deveni cel mai călduros an din istorie, cu o temperatură medie globală cu 1,60°C mai mare decât nivelurile preindustriale.
• Creșterea emisiilor de CO2 și intensificarea evenimentelor meteorologice extreme pun în pericol limitarea încălzirii globale la 1,5°C.
• Pagubele economice din cauza vremii extreme au crescut semnificativ, atingând 320 miliarde de dolari în 2024.

Anul acesta este aproape sigur că va deveni cel mai călduros an din istorie, arată datele. De asemenea, va fi primul an cu o temperatură medie globală cu 1,5°C mai mare decât nivelurile din perioada preindustrială, marcând o escaladare suplimentară a crizei climatice, scrie The Guardian.

Datele din noiembrie furnizate de Serviciul European de Schimbări Climatice Copernicus (C3S) arată că temperatura medie globală a fost cu 1,62°C mai mare decât nivelul de dinainte de arderea masivă a combustibililor fosili, care a contribuit la încălzirea globală. Având în vedere datele pentru primele 11 luni din 2024, oamenii de știință estimează că temperatura medie anuală va ajunge la 1,60°C, depășind astfel recordul din 2023, de 1,48°C.

Samantha Burgess, director adjunct al C3S, a declarat: „Putem acum să confirmăm cu o certitudine aproape absolută că 2024 va fi cel mai călduros an din istorie și primul an calendaristic cu o temperatură medie mai mare cu 1,5°C. Aceasta nu înseamnă că acordul de la Paris a fost încălcat, dar înseamnă că acțiunea climatică ambițioasă este mai urgentă ca niciodată.”

Acordul climatic de la Paris angajează cele 196 de state semnatare să mențină încălzirea globală sub 1,5°C pentru a limita impactul dezastrelor climatice. Totuși, această limită se măsoară pe o perioadă de un deceniu sau două, nu pe un singur an.

Cu toate acestea, probabilitatea de a menține încălzirea sub 1,5°C pe termen lung pare tot mai puțin posibilă. Emisiile de CO2, care încălzesc planeta, sunt așteptate să continue să crească în 2024, în ciuda angajamentului global de la sfârșitul anului 2023 de a „trece la combustibili fosili sustenabili.”

Emisiile de combustibili fosili trebuie să scadă cu 45% până în 2030 pentru a avea o șansă de a limita încălzirea la 1,5°C. Summitul COP29 nu a reușit să ajungă la un acord privind cum să progreseze în tranziția de la cărbune, petrol și gaz. Datele C3S arată că noiembrie 2024 a fost a 16-a lună dintr-o perioadă de 17 luni în care temperatura medie globală a depășit 1,5°C.

Creșterea extremă a vremii, amplificată de criza climatică, este deja evidentă, cu valuri de căldură de o intensitate și frecvență imposibile până acum, lovind în întreaga lume, alături de furtuni mai puternice și inundații severe.

Incendiile de vegetație extrem de intense au devastat America de Nord și Sud în 2024, a raportat săptămâna trecută Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (Cams). Incendiile, alimentate de secete severe, au afectat vestul Statelor Unite, Canada, pădurea Amazoniană și în mod deosebit zonele umede Pantanal.

Mark Parrington, cercetător senior la Cams, a spus: „Scală unor incendii din 2024 a fost la niveluri istorice, mai ales în Bolivia, Pantanal și unele părți ale Amazonului. Incendiile din Canada au fost, de asemenea, extreme, dar nu la dimensiunea record din 2023.” Incendiile au cauzat niveluri mari de poluare a aerului pe mai multe continente, săptămâni la rând.

Pagubele economice cauzate de vremea extremă sunt în creștere, potrivit institutului de cercetare al companiei de asigurări Swiss Re. Datele acesteia arată că pierderile economice estimate în 2024 au crescut cu 6% până la 320 miliarde de dolari, o sumă cu 25% mai mare decât media din ultimii 10 ani.

Uraganele Helene și Milton, furtunile severe din Statele Unite, precum și inundațiile din Europa și Emiratele Arabe Unite au contribuit la pierderile asigurate. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate din pierderile globale au fost acoperite de asigurări, deoarece persoanele mai sărace nu își permit primele de asigurare.

„Pierderea va continua să crească pe măsură ce schimbările climatice intensifică evenimentele meteo extreme, în timp ce valoarea activelor crește în zonele cu risc ridicat din cauza expansiunii urbane. Adaptarea este, așadar, esențială, iar măsurile de protecție, cum ar fi digurile, barajele și porțile de inundație, sunt de până la 10 ori mai cost-eficiente decât reconstrucția”, a spus Swiss Re

Citește și

• LIVE UPDATE. Război în Ucraina, ziua 1.020. Ambasada SUA în Ucraina avertizează asupra intensificării amenințării reprezentate de atacurile rusești cu rachete și drone
• LIVE UPDATE. Război în Israel, ziua 430. Biden: Este un moment de „incertitudine” în Siria
• Te întorci din vacanță? Ninsorile ar putea bloca traficul rutier în zonele montane