- Seceta extremă a coborât nivelul mai multor râuri europene la minime istorice.
- În Bulgaria au fost descoperite rămășițe despre care se crede că aparțin unui mamut preistoric.
- Dunărea a scos la suprafață epava cargoului Fulton, scufundat în 1937, și rămășițele unei nave de război naziste în Serbia.
- La Budapesta, nivelul Dunării a atins un nou minim istoric, depășind recordul din 2013.
- Ungaria oprește temporar centrala nucleară de la Paks, care produce aproape jumătate din energia țării.
- Navele de marfă circulă cu încărcături reduse, iar unele croaziere fluviale au fost anulate sau modificate.
Canicula și seceta fără precedent din această vară au împins mai multe râuri europene la niveluri minime istorice, dezvăluind relicve ascunse de zeci sau chiar mii de ani și provocând dificultăți în transport, turism și sistemul energetic.
Pe malul Dunării, în nordul Bulgariei, autoritățile au descoperit rămășițele a ceea ce ar putea fi un mamut preistoric, după ce fluviul a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată. Potrivit Muzeului Regional de Istorie din Ruse, au fost găsite un maxilar inferior, doi colți și posibil o coastă, iar specialiștii urmează să confirme originea fosilelor.
Tot nivelul extrem de scăzut al Dunării a scos la suprafață și epave istorice. În Croația, a reapărut scheletul cargoului Fulton, scufundat în 1937 în timp ce transporta cărbune, iar în Serbia au devenit vizibile rămășițele unei nave de război naziste.
Seceta afectează însă mult mai mult decât patrimoniul istoric. Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, traversează zece țări și înregistrează niveluri fără precedent. La Budapesta, autoritățile au măsurat miercuri un nivel al apei de doar aproximativ 23 de centimetri, depășind recordul negativ stabilit în 2013.
Consecințele sunt resimțite și în sectorul energetic. Ungaria a anunțat că va opri temporar centrala nucleară de la Paks, care produce aproape jumătate din energia electrică a țării. Apa Dunării este utilizată pentru răcirea reactoarelor, iar debitul redus nu mai permite funcționarea în condiții normale.
Transportul fluvial este și el afectat. Navele de marfă sunt obligate să circule cu încărcături reduse pentru a evita eșuarea pe bancurile de nisip, ceea ce încetinește transportul și crește costurile logistice. În Bulgaria, o navă de croazieră a rămas blocată pe un banc de nisip, iar mai multe companii de croaziere fluviale și-au modificat sau anulat itinerariile.
Problemele se extind și în alte regiuni ale continentului. Lacul Brenets, situat la granița dintre Elveția și Franța și alimentat de râul Doubs, s-a uscat aproape complet, lăsând ambarcațiunile abandonate pe fundul lacului.
Climatologii avertizează că astfel de veri vor deveni tot mai frecvente în lipsa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Căldura usucă solul, golește râurile și crește simultan cererea de apă. Aceasta este amprenta schimbărilor climatice”, a explicat Hannah Cloke, profesor de meteorologie și știința climei la Universitatea din Reading, citat de CNN.
Potrivit cercetătoarei, verile cu temperaturi extreme și secetă severă devin noua normalitate și se vor agrava atât timp cât utilizarea combustibililor fosili continuă la actualul nivel.
