- Până la ora 3 dimineața, armata și securitatea au urmărit protestatarii în cartiere
- Pe 18 decembrie Ceaușescu afla că situația din Timișoara este sub control
- La 9.30 primii protestatari reapar la Continental și în zona industrială a orașului
Uite cum autoritățile care ar fi trebuit să te protejeze au devenit în Timișoara din 18 decembrie 1989, instrumente ale terorii. Claudiu Iordache a văzut cu ochii lui cum organele de ordine devin organe de represiune.
Advertisment
Claudiu Iordache: „În alte state revoluțiile au frizat revoluțiile produse în orașele capitale ale statelor respective. Timișoara avea să rămână singură în protestul ei din 16 până în 21 total blocată, măsurile de represiune arestaseră sute de oameni, zeci de oameni erau afectați, o mulțime de timișoreni fuseseră deja împușcați, rudele familiei căutau prin spitale disperate avea să se afle că unii dintre ei care ajunseseră în spitale cu o rană în pulpă au fost împușcați în cap. Aveau românii la Timișoara să înțeleagă că regimul în total participa la această represiune și de fapt nu o parte a lui.“
Te gândești cum a fost posibil ca oamenii obișuiți să reziste în fața armelor? Și eu. Claudiu Iordache îți spune că nu exista altă soluție.
Recomandări
Claudiu Iordache: „Asta ține de cuvântul miracol. Poate că gândirea critică da soluții proprii miracolului Timișorean, dar eu cred că cea care a produs miracolul despre care vorbim a fost însăși represiunea, a fost atât de neașteptat de crudă, de autoritară, de puternică, atât de disperată până la urmă încât, oamenii nu au avut o soluție, decât să rămână împreună și să o înfrunte“.
Partenerii noștri