- Avertisment pentru toți cei cărora li s-au administrat antibiotice în copilărie, deoarece apar noi efecte secundare.
- Dacă ți s-au administrat antibiotice în copilărie, atunci ai putea fi mai predispus la o sănătate intestinală precară, au descoperit cercetătorii.
- Dacă ai luat antibiotice când erai copil, ai putea avea un risc mai mare de probleme intestinale mai târziu în viață, sugerează un nou studiu.
Medicamentele sunt adesea prescrise pentru a trata sau preveni unele tipuri de infecții bacteriene – și oricine ia antibiotice, ar trebui să fie atenți la unele efecte secundare.
Oamenii de știință de la Universitatea din Melbourne, Australia, au descoperit că cei cărora li s-a administrat acest medicament în copilărie pot fi expuși riscului de a avea o sănătate intestinală precară la vârsta adultă. Aceștia au explicat că bebelușilor prematuri și cu greutate mică la naștere li se administrează adesea antibiotice pentru a preveni infecțiile.
Studiul publicat în The Journal of Physiology a constatat că expunerea la antibiotice la șoareci neonatali în primii ani de viață produce efecte de lungă durată asupra microbiotei lor, a sistemului nervos enteric și a funcției intestinale.
Acest lucru ar putea însemna că bebelușilor cărora li se administrează antibiotice, ar putea să aibă probleme gastrointestinale. Acestea pot include afecțiuni precum sindromul colonului iritabil (IBS), greață, intoxicații alimentare, gaze, balonare și diaree.
Fiziologul principal, Dr. Jaime Foong, a declarat: „Suntem foarte încântați de rezultatele studiului nostru, care arată că antibioticele administrate după naștere ar putea avea efecte prelungite asupra sistemului nervos enteric. Acest lucru oferă dovezi suplimentare ale importanței microbiotei asupra sănătății intestinale și ar putea introduce noi ținte pentru a avansa tratamentul cu antibiotice la copiii foarte mici”.
Este totuși important de menționat că studiul a fost realizat pe șoareci neonatali. Experții au administrat animalelor o doză orală de medicament vancomicină în fiecare zi, în primele zece zile de viață. Apoi au fost crescute în mod normal până când au devenit adulți tineri, iar țesutul lor intestinal a fost analizat pentru a le măsura structura, funcția, microbiota și sistemul nervos.
Medicii au descoperit că schimbările au depins și de genul șoarecilor. Șoarecii femelă aveau un tranzit intestinal complet mai lung, se referă la timpul necesar unei persoane pentru a digera ceva sau la cât timp îi ia alimentelor să se deplaseze prin colon.
Medicii au descoperit, de asemenea, că greutatea excrementelor masculilor era mai mică decât cea a grupului care nu primise antibiotice. Ambele tipuri aveau mai mult lichid în scaun, ceea ce reprezintă un simptom asemănător diareei.
Experții au declarat că, deși șoarecii sunt asemănători cu oamenii în multe privințe, aceștia au intestinele mai imature. Aceștia au o creștere accelerată din cauza duratei lor de viață mai scurte.
Cu toate acestea, intestinele și sistemele lor nervoase sunt mai puțin complexe decât ale oamenilor, iar medicii au adăugat că descoperirile lor nu pot fi încă asociate direct cu copiii și sugarii umani.
În prezent, vor fi efectuate mai multe cercetări privind impactul antibioticelor asupra intestinului și modul în care acesta se schimbă în funcție de gen. Experții au declarat că vor analiza, de asemenea, modul în care utilizarea antibioticelor în primii ani de viață afectează metabolismul și funcția creierului.