Ce obiceiuri zilnice duc la apariția durerilor de coloană. Metode de prevenție

• Sorana Popescu, medic neurolog, explică ce obiceiuri zilnice duc la apariția durerilor de coloană.
• Primul simptom care apare şi este si cel mai frecvent este reprezentat de durere – fie la nivel cervical, fie la nivel lombar.
• Printre metodele de prevenție se pot număra și kinetoprofilaxia sau programe de kinetofitness.

Studiile arată că omul modern care lucrează la birou își petrece, în medie, 9,3 ore așezat pe scaun, motiv pentru care durerile de spate sunt mai frecvente la persoanele între 30 și 50 de ani. Postura incorectă apare ca urmare a deviației coloanei vertebrale și, pe lângă aspectul inestetic al corpului, duce la diferite probleme de sănătate.

„Efectele pe termen lung ale unui posturi incorecte la birou de obicei se manifestă prin modificări ale anatomiei coloanei vertebrale şi dureri de spate (fie la nivel cervical, fie la nivel lombar). Nu este exclus să apară dureri la nivelul gâtului şi capului şi chiar tulburări de somn“, spune Sorana Popescu, medic neurolog.

Cum putem verifica dacă avem o postură corectă

„Testul peretelui este un test destul de uşor şi rapid pentru a verifica postura. În primul rând spatele trebuie să fie lipit de perete, astfel încât capul, umerii şi fesele să atingă peretele, iar călcâiele să fie la o distanţă de circa 5-10 cm de perete. Întindeţi o mână prin spaţiul dintre regiunea lombară şi perete, cu palma întinsă şi paralelă cu peretele. Dacă spaţiul este prea mare va trebui contractată musculatura abdominală pentru a reduce curbura spatelui, iar dacă spaţiul este prea mic trebuie arcuit spatele pentru ca palma să fie poziţionată comfortabil la nivelul zonei lombare. Cu toate acestea, cel mai corect mod de evaluare a posturii este efectuat de un medic de specialitate“, explică medicul.

Primele semne ale problemelor coloanei

Primul simptom care apare şi este si cel mai frecvent este reprezentat de durere – fie la nivel cervical, fie la nivel lombar. Ulterior, în funcţie de severitatea afectării coloanei pot apărea paresteziile (senzaţii de furnicături sau înţepături) sau deficite motorii (slăbiciune musculară la nivelul unui membru).

Investigaţiile necesare în cazul în care există suspiciuni de postură incorectă

„În cazul suspiciunii unei posturi incorecte se poate efectua posturometria sau o radiografie de coloană, însă dacă pacientul acuză simptome cum ar fi parestezii, deficite motorii, tulburări sfincteriene se recomandă rezonanţă magnetică nucleară sau computer tomograf cu reconstrucţie osoasă dacă pacientul are contraindicaţie pentru rezonanţa magnetică. Electroneuromiografia este o investigaţie suplimentară utilizată pentru evaluarea nervilor periferici sau a activităţii musculare în cazul radiculopatiilor sau a afecţiunilor care pot mima o radiculopatie (suferinţa rădăcinilor nervoase la ieşirea din coloana vertebrală)“, explică medicul neurolog.

Ce este posturometria

Posturometria este o tehnică de depistare a afecţiunilor care duc la modificarea posturii (scolioze, cifoze). Măsurătorile se efectuează doar în lenjerie intima sau încălţăminte, stand în picioare: pacientul stă pe o suprafață de măsurare, cu tălpile la o anumită distanță de repere trasate pe suprafața respectivă și este analizat din față, spate, stânga, dreapta, precum și din vârful capului spre picioare – cu ajutorul oglinzii plasate deasupra capului; toate măsurătorile se fac și toate deviațiile se calculează față de un fir cu plumb poziţionat în fața dispozitivului de măsurare.

Posturometria analizează poziţia capului, alinierea umerilor, conformaţia toracelui, poziţia bazinului şi a braţelor faţă de talie şi a genunchilor. Este o metodă neinvazivă şi non-iradiantă spre deosebire de radiografia coloanei, care permite efectuarea sa ori de câte ori medicul are nevoie de evaluarea pacientului.  

Metode de prevenţie

La birou se recomandă ca monitorul calculatorului să fie la nivelul ochilor în aşa fel încât capul să nu fie în flexie, picioarele să nu fie incrucişate picior peste picior sau la nivelul gleznelor, să fie folosite scaune cu suport lombar. În plus sunt binevenite pauzele la fiecare 30 de minute – vă puteţi întinde sau plimba timp de minim 5 minute.

În timpul mersului este important să încercaţi să staţi drept, cu umerii traşi în spate, având grijă să nu ţineţi capul flexat. Cel mai important este să consultaţi şi să urmaţi sfaturile medicului de specialitate.

Exerciţii în pauza de la birou:

Stai în picioare sau asezat pe un scaun și ține o bandă elastică rezistentă cu brațele întinse în fața ta. Strânge omoplații împreunp, astfel încât să îndepărtezi cât de mult se poate brațele în lateral. Revino la poziția inițială și repetă mișcarea. Banda trebuie să se afle sub tensiune întregul timp. Se execută 2-3 seturi a câte 10-15 mișcări.

Printre metodele de prevenție se pot număra și kinetoprofilaxia sau programe de kinetofitness, menite să îmbunătățească tonusul muscular general al organismului și să îmbunătățească starea generală a pacientului. Odată cu activitatea fizică regulată, se pot preveni / ameliora eventualele afecțiuni ale coloanei vertebrale.

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale coloanei

Cele mai frecvente afecţiuni sunt reprezentate de herniile de disc/ protruziile lombare, spondiloza cervicală, stenozele cervicale/lombare, scolioze/cifoze, spondilodiscartroze, tumorile primare/secundare de la nivelul coloanei vertebrale etc.

Spondilodiscartroza

„Poate apărea ca rezultat al procesului natural de degenerare (îmbătrânire) a coloanei, prin suprasolicitarea structurilor vertebrale prin activităţi fizice excesive, lucrul prelungit la calculator, adoptarea unor pozitii vicioase, cu modificări ale coloanei vertebrale și ale tonusului muscular paravertebral sau prin coexistenţa unor afecţiuni generale precum boli autoimune sau endocrine. Diagnosticul este susținut de examenul clinic și imagistic (rezonanța magnetică nucleară în funcție de segmentul afectat). Tratamentul variază în funcție de simptomatologie – de la măsuri conservatoire, cum ar fi kineto și fizioterapia, la care putem asocia tratamentul medicamentos, până la tratamentul neurochirurgical“, explică specialistul.

Cum ne ajută fizio și kinetoterapia

„Fizio și kinetoterapia ajută la ameliorarea durerilor cronice (uneori chiar și în absența tratamentului medicamentos) și restabilirea capacității de mișcare, fiind recomandate la orice vârstă. Este indicat ca tratamentul de recuperare să cuprindă proceduri combinate de fizioterapie cu cele de kinetoterapie, în acest mod obținuându-se un efect cumulat. Kinetoterapia (gimnastica medicală) se bazează pe exerciţii fizice, cu diferite grade de dificultate pentru a contribui la refacerea tonusului muscular şi restabilirea mobilităţii articulare“, mai spune neurologul.

În cazul urgențelor de tip deficite motorii sau tulburări sfincteriene, kinetoterapia nu este recomandată. Aici intervine obligatoriu tratamentul neurochirugical. De obicei, kinetoterapia se recomandă în cazul unor simptome ușoare sau moderate din punct de vedere al severităţii, şi post-operator pentru refacerea mobilităţii.