• Iată cum poți scăpa de respirația urât mirositoare.
  • Un nou studiu arată că soluția ar putea fi consumul de iaurt și alte alimente fermentate.
  • Cercetătorii din China spun că bacteriile probiotice din alimente precum iaurtul, pâinea din aluat de aluat și supa miso pot ajuta la înlăturarea acestei probleme jenante.

Vrei să scapi de respirația urât mirositoare? Un nou studiu arată că soluția ar putea fi consumul de iaurt și alte alimente fermentate. Cercetătorii din China spun că bacteriile probiotice din alimente precum iaurtul, pâinea din aluat de aluat și supa miso pot ajuta la înlăturarea acestei probleme jenante.

Mai exact, Lactobacillus salivarius, Lactobacillus reuteri, Streptococcus salivarius și Weissella cibaria pot ajuta la împrospătarea respirației, potrivit rezultatelor unei analize de date grupate, în care participanții au consumat aceste bacterii sub formă de suplimente.

Halitoza, mai bine cunoscută sub numele de respirație urât mirositoare, este în primul rând rezultatul compușilor sulfurici volatili. Oamenii de știință spun că acești compuși provin de la bacteriile din gură, rezultate în urma amestecului de bacterii și resturi alimentare legate de o igienă dentară deficitară. Opțiunile tipice pentru combaterea halitozei includ apa de gură, guma de mestecat, detartrajul dinților și răzuirea limbii.

Recomandări

A.I. NEWS
ULTIMATUM PENTRU HAMAS
CÂT INVESTESC PARTIDELE ÎN PROPAGANDĂ
UNDE MERGE REGELE CHARLES
MACRON A IEȘIT LA ATAC
FERRARI LANSEAZĂ UN NOU BOLID

Cu toate acestea, oamenii de știință notează că există dovezi emergente care indică bacteriile probiotice ca fiind o alternativă mai simplă. Pentru a afla cât timp ar putea dura astfel de efecte, cercetătorii au analizat bazele de date pentru studii clinice relevante publicate până în februarie 2021. Dintr-un număr inițial de 238 de înregistrări, echipa s-a concentrat asupra a șapte studii, care au implicat în total 278 de persoane. Numărul de participanți la fiecare studiu a fost mic, variind între 23 și 68, cu un interval de vârstă cuprins între 19 și 70 de ani. Studiile au durat între două și 12 săptămâni.

Echipa a definit severitatea respirației urât mirositoare în funcție de nivelurile de compuși sulfurici volatili detectați în gură sau de scorul OLP al fiecărei persoane, care măsoară mirosul respirației la diferite distanțe de gură. În analiză au fost incluse, de asemenea, scorurile pentru acoperirea limbii (trei studii) și indicele de placă bacteriană (trei studii), deoarece o limbă murdară și acumularea de tartru între dinți sunt adesea cauze majore ale respirației urât mirositoare.

Analiza datelor reunite, publicată în BMJ Open, arată că scorurile OLP au scăzut semnificativ la cei care au luat probiotice în comparație cu cei din grupurile de control, indiferent de durata perioadei de monitorizare. Cercetătorii au observat un rezultat similar în ceea ce privește nivelurile de compuși sulfurici volatili detectați, deși acestea au variat substanțial” în cadrul studiilor individuale. Efectele observate au fost, de asemenea, relativ de scurtă durată – până la patru săptămâni, după care nu s-a observat nici o diferență notabilă. Cu toate acestea, nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile de acoperire a limbii sau indicele de placă între cei care consumau probiotice și cei care nu consumau.

Autorii studiului consideră că probioticele pot inhiba descompunerea aminoacizilor și a proteinelor de către bacteriile anaerobe din gură, reducând astfel producția de produse secundare urât mirositoare”. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că aceste constatări provin din studii cu eșantioane de dimensiuni mici, unele dintre date oferind rezultate incomplete.

Această revizuire sistematică și meta-analiză indică faptul că probioticele (de exemplu, Lactobacillus salivarius, Lactobacillus reuteri, Streptococcus salivarius și Weissella cibaria) pot ameliora halitoza prin reducerea nivelurilor de concentrație a compușilor sulfurici volatili pe termen scurt, dar nu există un efect semnificativ asupra cauzelor majore ale halitozei, cum ar fi placa bacteriană și acoperirea limbii”, concluzionează autorii studiului într-un comunicat de presă.

În viitor, sunt necesare mai multe studii clinice randomizate de înaltă calitate pentru a verifica rezultatele și pentru a furniza dovezi privind eficacitatea probioticelor în gestionarea halitozei.”