COVID în formă severă, influențat de o genă de risc moştenită de la neanderthalieni

• Această variantă genetică a avut ca rezultat o protecţie sporită împotriva HIV.
• Persoanele care poartă această secvenţă genetică, ce datează de la neanderthalieni, riscă să se îmbolnăvească grav de COVID.
• Unele variante genetice prezente în cromozomul 3 moştenit din ADN sunt asociate cu un risc triplu de a fi nevoit să recurgă la ventilaţie mecanică.

O genă de risc, care este moștenită de la neanderthalieni, este responsabilă pentru forma de SARS-CoV-2. severă. Mai exact, este vorba de un factor ereditar, o secvenţă genetică a cărei origine este chiar urmărită până la omul de Neanderthal. Are, totuşi, un avantaj pentru oameni: această variantă genetică a avut ca rezultat o protecţie sporită împotriva HIV, relevă un studiu publicat în revista PNAS şi realizat la Institutul German Max Planck. 

În toamna anului 2020, Hugo Zeberg, de la Karolinska Institutet din Stockholm, a descoperit că persoanele care poartă această secvenţă genetică ce datează de la neanderthalieni riscă să se îmbolnăvească grav de COVID.

În special, grupul, într-un studiu publicat în Nature, a observat că unele variante genetice prezente în cromozomul 3 moştenit din ADN sunt asociate cu un risc triplu de a fi nevoit să recurgă la ventilaţie mecanică. De atunci, oamenii de ştiinţă s-au întrebat de ce o secvenţă genetică dezavantajoasă este atât de răspândită la oameni. Ipoteza este că are, de fapt, şi un efect pozitiv şi asupra sănătăţii umane.

Gena de risc ce poate agrava infectarea cu COVID, analizată de către oamenii de știință

Pentru a afla, experţii au analizat genele adiacente secvenţei şi au identificat gena pentru un receptor al sistemului imunitar – CCR5 – important pentru procesul infecţios al virusului HIV. Oamenii de ştiinţă au descoperit că secvenţa de Neanderthal reduce numărul de receptori CCR5 şi, astfel, reduce capacitatea infecţioasă a HIV. Cei care au această secvenţă pe ADN-ul lor au un risc redus cu 27% de a contracta HIV.

Studiul s-a bazat pe datele genetice ale unui eşantion mare de indivizi care şi-au depus ADN-ul în biobăncile FinnGen, UK Biobank şi Michigan Genomic Initiative. „Acest lucru arată cum o variantă genetică poate avea atât efecte pozitive, cât şi negative: veşti proaste dacă o persoană ia SARS-CoV-2, dar veşti bune, pentru că oferă protecţie naturală împotriva HIV”, spun specialiştii.