• Poluarea cu plastic rămâne o problemă globală ce amenință mediul, oamenii și animalele.
  • Materialele de plastic se descompun în sute de ani, timp în care afectează fauna și flora.
  • 8 mil de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an, potrivit Ocean Conservacy.
  • 32% din ambalaje nu ajung în sisteme de colectare, ci în ecosisteme, arată E. MacArthur.
  • Animalele marine și păsările pot confunda fragmente de plastic cu hrana.
  • Producția de plastic implică un consum ridicat de resurse naturale și emisii de gaze.
  • Câteva soluții eco-friendly sunt sticlele de apă din oțel inoxidabil și ambalajele din carton.
  • Bîlbă: Fragmentele de plastic ajung în țesut și nu avem mecanisme care să le distrugă.

Odată cu revoluția tehnologică, industrializarea și dorința nestăvilită de a deține lucruri, omul ajunge să sufoce planeta cu plastic. Râurile, mările şi oceanele ar putea fi umplute cu 44 milioane de tone de plastic până în anul 2060. În prezent sunt aproximativ 22 de milioane de tone de plastric și microplastic care sufocă vietățile subacvatice și apoi, implicit pe noi.

România se află pe ultimul loc în UE privind reciclarea deşeurilor de ambalaje. Și în loc să progresăm, pierdem 5 procente an de an. Specialiștii recomandă adoptarea unor soluții eco-friendly pentru diminuarea consumului excesiv de plastic, precum sticlele de apă din oțel inoxidabil sau pungile de cumpărături din materiale textile.

Biolog: „Fragmentele de plastic ajung în țesut și nu există mecanisme care să le distrugă”

Adrian Bîlbă, biolog, spune că fragmentele de plastic ajung în țesut și nu avem mecanisme care să le distrugă.

Recomandări

A.I. NEWS
ULTIMATUM PENTRU HAMAS
CÂT INVESTESC PARTIDELE ÎN PROPAGANDĂ
UNDE MERGE REGELE CHARLES
MACRON A IEȘIT LA ATAC
FERRARI LANSEAZĂ UN NOU BOLID

Adrian Bîlbă: „Este foarte important să menționăm că de-a lungul anilor, decenii, am utilizat metale grele în vopseluri, de exemplu, și am ajuns să descoperim că acestea se acumulează în corpul nostru. Ei bine, același lucru se întâmplă și cu plasticul. După atâta timp de folosire, începem să descoperim că se acumulează în corpul nostru, care este capabil să le primească, să le absoarbă, nano-plastic și microplastic, dar nu are nicio capacitate de a le metaboliza și mai departe elimina sau eventual elimina și în consecință se acumulează. Este vorba despre bioacumulare.”

„Este posibil ca într-o zi să spunem că peștii din Marea Neagră sau din alte mări și oceane nu mai sunt comestibili din cauza conținutului foarte mare de microplastic”, a explicat Adrian Bîlbă, la Aleph News.

Citește și