Medicul Dorel Săndesc despre infecția cu Sars-Cov2: „Nu m-a făcut să mă răzvrătesc împotriva Divinității, m-am aruncat în brațele Ei, rugându-mă să mă ajute”

• Dorel Săndesc: „Sunt 4.100 de paturi în toate spitalele din România. Dintre acestea am identificat ca paturi de Terapie Intensivă trei mii șase sute și ceva”.
• Dorel Săndesc: „Dacă analizăm cum e manageriat un fenomen, diferența dintre o societate matură și una primitivă constă în faptul că în societatea matură, analiza se face cu scopul primordial de a se identifica ceea ce nu merge (îmbunătățirea), pe când într-o societate primitivă se analizează un fenomen – de a se descoperi vinovați și de a-i decapita”.
• Valeriu Gheorghiță: „Estimăm că în ianuarie vom avea prima tranșă de vaccinuri care vor primi autorizare de punere pe piață”.

Prof. dr. Dorel Săndesc, Alexandru Rafila, propunerea PSD pentru poziția de premier, și Valeriu Gheorghiță, colonelul însărcinat cu gestionarea campaniei naționale de vaccinare au răspuns, aseară, întrebărilor lui Marius Tucă pe două dintre cele mai fierbinți teme ale momentului: cum stăm, în acest moment în care numărujl de infectați crește din nou, cu paturile din secțiile de Terapie Intensivă și cum și în ce condiții se va derula campania națională de vaccinare.

Potrivit lui Dorel Săndesc, în total, România beneficiază de 4.100 de paturi în total. Dintre acestea, 3.600 sunt alocate secțiilor de Terapie Intensivă pentru cazurile de Covid. Săndesc consideră că dacă această criză ne-a învățat ceva, ei bine, acest lucru este faptul că sistemulș de ATI de la noi e subdimensionat. Puțin consolator e faptul că noi nu suntem singura țară cu un ATI subdimensionat și că țări mari și puternice cum e Germania stă cam la fel de prost. Cu singura (și esențiala diferență că ele au început deja să implementeze programe de dezvoltare). Iată ce declară medicul pe această temă:

„Ce învățăm din această criză este că sistemul ATI e subdimensionat. Nu numai la noi, ci și în Germania și în alte țări. Noi am pornit cu 3600 de paturi dar doar 1300 aveau ventilatoare mecanice. Aceasta era situația de start. Nu era o sit foarte proasta. Trebuie să spunem că noi am reusit să implementăm niste programe de dezvoltare prin care ATI românesc era totuși dotat. Dar era obligatoriu să creștem capacitatea de primire. Am creat programe de (Societatea Română de ATI) si am trimis scrisori la toate entitățile internaționale de profil ca să implementăm programele de dotare. Toate s-au făcut într-o viteză foarte mare și am reușit ca, acum, în decembrie, să dublăm dotarea secțiilor ATI. Acum avem 2600 iar până în aprilie vom avea o creștere cu până la 3000 și ceva.  E un salt major. Poate că este și explicația pt care România, totuși, a reușit să facă față mai bine decât alte țări”.

Săndesc a explicat la Marius Tucă Show că autoritățile (fie cele locale, fie cele centrale) au încercat constant să mai crească numărul de paturi ATI și a apăsat și pe ideea – prea puțin băgată în seamă de alții – că trebuie să luăm în considerare și patologiile non-covid, care presupun urgență (atacuri cerebrale, tentative de suicid, accidente rutiere, etc…) care și ele mai reduc din numărul de paturi Covid. Iată ce spune acesta despre managemntul paturilor:

“În fața valului de critici cât mai mare, s-a trecut la creșterea secțiilor ATI Covid. Trebuie spus că pe lângă cele 3600 de paturi de la Terapie Intensivă s-au identificat și alte zone, astfel încât să mai creez niște paturi. La Spitalul Municipal Timiș, în secția de chirurgie oncologică, s-au identificat încă 6 paturi. E clar că, deși a crescut acest nr, nr de pacienți critici se apropie mereu de el. (…) Una dintre problemele de management al paturilor ATI – nu este o patologie programabilă. Noi nu am putut face programarea internărilor non covid pt reducerea nr de paturi ocupate de pacienți critici non covid. Noi tratăm AVC, intoxicații, tentative de suicid, marile arsuri. Toate astea nu sunt programabile. Și asta face ca o foarte bună parte din paturile de Terapie Intensivă să fie inevitabil ocupate de pacienți non-Covid”.

Săndesc: “Unde se fac teste se identifică alte cazuri. E normal să ai cazuri puține dacă nu testezi mult”

Săndesc a atras atenția și asupra capacității de testare, foarte diferită între localități. E firesc ca în orașele unde se testează mult să fie identificate multe cazuri de infecții, precum la fel de firesc este ca, acolo unde nu se testează mult, nr de infecții raportate să fie mai mic.

Dorel Săndesc: “Nu putem să dăm concluzii pozitive cât timp nr de cazuri crește. Existe discrepanțe uriașe între diferite județe. Asta determină paradoxul – unde se fac teste, se identifică alte cazuri. Alte județe care testează mai puțin, sigur că au mai puține cazuri”, lucru susținut și de Marius Tucă: “Noi spunem asta de luni de zile. Degeaba faci incidență 3 la mie și închizi, dacă în unele localități faci 5000 de teste și în alte 50”.

Medicul a analizat și diferențele de atitudine în gestionarea unei crize între o societate matură și una primitivă. El a spus:

“Dacă analizăm cum e manageriat un fenomen, diferența dintre o societate matură și una primitivă constă în faptul că în societatea matură, analiza se face cu scopul primordial de a se identifica ceea ce nu merge (îmbunătățirea), pe când într-o societate primitivă se analizează un fenomen – de a se descoperi vinovați și de a-i decapita. După care lumea își freacă palmele c-a executat vinovatul. Debriefingul se face ca să desocperi erori, nu vinovați. De aceea eu, dacă critic, critic cu scopul de a găsi soluții. Iată, se decide carantinarea. Cred că este cazul ca să se identifice zonele roșii. Nr de cazuri ati și nr de cazuri internate. Foarte multe cazuri au fost considerate cazuri de boală asimptomatică, când ei au fost de fapt sănătoși”.

Deși România are o capacitate de testare de 50000 de teste, numărul total de testări nu trece de 30000 și asta într-o zi bună.

 “Autoritățile se ascund după degete. Nu pot să mintă pe nimeni prin nr de teste pe care-l fac. Acel procent de pozitivitate e 40%. Enorm pt România. Acum se fac 30 000 de teste în condițiile în care noi avem capacitate 50 000. Toți specialiștii vorbesc de cel puțin 100 000 de tetsări pe zi ca să avem un tablou cât mai aproape de nr infectărilor”, a spus ziaristul.

Dorel Săndesc a comentat: „Mă interesează ca prin depistarea lor noi să controlăm nr de cazuri din ATI. Efortul ATI e enorm. Prin dublarea nr de echipamente (paturi) vă dați seama cât de mult a crescut sarcina de muncă pe personalul care lucra pe ATI. Dacă un medic lucra pe 2,9 unități, acum acest nr a crescut cu 40%. Specialitatea noastră este, dintre toate, profesia cu cea mai mare rată de tentativă de suicid, depresii, pt că e supusă unor stresuri psihice și morale deosebite. Pt că moartea este prezentă acolo în fiecare zi. Pe de altă parte au intrat în luptă niște războinici care erau obișnuiți cu războiul. Asta explică de ce s-a reușit să se facă față fără reacții prea mari. S-a constatat (surprinzător pt psihologi) au constat că de fapt această epidemie ne-a vindecat de o serie de tare: a diminuat egoismul,  s-a crescut solidaritatea”.

Numărul crescător de infecții provoacă îngrijorări pe tema numărului de paturi din secțiile ATI.

“Facem un apel la Executiv să facă testări, să testeze contactele celor pozitivi pt că sunem foarte aproape de a ajunge la limita de sus cu nr de locuri la ATI. Bătălia asta a început în martie și acum continuă. Să sperăm că acuma e apogeul. Pt că ne apropiem de 1400, iar personalul e același. Ați spus un lucri foarte important: nr de pacienți la Terapie Intensivă arată în ce stadiu se află pandemia în România. Acela e unul dintre cei mai importanți indicatori. Nu 3 la mie, 5 la mie”, a spus ziaristul.

Despre situația tristă a bătrânilor abandonați de europeni în căminele de bătrâni, Săndesc a spus:

“Mortalitatea foarte mare în România e un subiect de discuție. Nimeni nu  discută că e o mortalitate mare și de ce. România e pe ultimul loc în Europa ca importanță dată Sănătății. La jumătate din media europeană și avem ca rezultat logic cea mai mică sumă alocată pt un cetățean (400 de euro), foarte puțin. Nimeni nu reacționează la faptul că avem cea mai mare mortalitate din Europa. Paradoxul este că nu avem chiar așa mortalitate mare. Suntem pe locul 15, un loc relativ constant. Un alt subiect e mortalitatea la Terapie Intensivă. Cum credeți că se moare de Covid în Europa față de România? În Belgia unde credeți să se moare?

T: În căminele de bătrâni.

Săndesc: 60 dintre pacienți au murit în căminele de bătrâni. În România, marea majoritate nu a fost abandonată. Au ajuns în spital, la Terapie Intensivă unde au fost intubate și au decedat. În spitalele vest-europene, un procent mult mai mare de pacienți mor în secțiile non-ATI. La noi sunt mult mai mulți transferați în ATI. Asta face ca să avem mai mulți pacienți la ATI. Dar cu o mortalitate mică. Ca nr de paturi de cazuri critice, suntem pe locul 77”.

Întrebat dacă domnia-sa crede că România va ajunge ca cineva să decidă cine trăiește și cine moare, Săndesc a spus:

“Felul în care au fost abandonați bătrânii în căminele de bătrâni, mi-a adus aminte că atunci când ambulanța era chemată, în comunism, se întreba, dacă pacientul are peste 80, dacă avea, nu mai venea. Cum faci să asiguri un management când ai mai mulți pacienți decât paturi? Medicina paleativă înseamnă să ajuți pacientul în ultima perioadă. Eutanasia e abandonul pacientului. Noi, în Societatea Română de ATI, avem un ordin și avem criterii de prioritiziare a internării în Terapie Intensivă. Nu doar pt covid”.

Despre relația medicului cu Dumnezeu:

Săndesc: “Și eu am trecut prin Covid. Chiar acum ies din izolare. Sunt bucuros că focarul e închis, cu supraviețuire sută la sută. Cunosc foarte bine covidul. E o traumă, fără îndoială. Această traumă, ca de altfel și alte traume care apar pe parcursul vieții, cel mai important lucru este că nu m-au făcut să mă răzvrătesc față de divinitate, dimpotrivă, m-am aruncat în brațele ei, rugându-mă să mă ajute. Este o încercare majoră din care totuși e posibil, dincolo de efecte negative, este posibil să fie și unele lucruri. Exemple: în chineză există un singur cuvânt pt problemă și pentru soluție. Această criză devine o oportunitate majoră în care să se înțeleeagă importanța sistemului sanitar care nu mai trebuie doar în campania electorală, ci va trebui să luptăm înpreună pt acest obiectiv care este cel important.

Nu ploua când Noe și-a făcut arca. Ne-am dat seama cât de importantă e sănătatea. Acum își recapătă valoarea asta. Lumea se bucură că e sănătoasă. Într-un fel, sunt oportunități. Să stai mai mult cu cei dragi și să fii obligat să renunți la cursa ta zilnică. Cred că putem să ieșim din ea cu multe lucrui bune. Eu cred că lumea nu va învăța din aceste încercări”.

Alexandru Rafila: “Ceea ce s-a întâmplat în ultimele 7 săptămâni,  când, practic, s-a abandonat lupta și controlul pandemiei, trebuie să ne dea de gândit”

Alexandru Rafila a răspuns întrebărilor lui Marius Tucă și pe teme de epidemie, dar și pe teme politice, mai ales că reprezentantul României la OMS e propunerea lui Ciolacu pentru fotoliul de premier.

“E o chestiune de foarte mare responsabilitate pe care cineva poate s-o pună pe tine. PSD a sesizat că toate sunt condiționate de o gestiune bună a pandemiei. Faptul că a existat această propunere mă onorează, mă obligă, dar sigur că trebuie să cumpănesc foarte bine. Modul în care OMS și alte instituții internaționale au lucrat toate aceste luni s-a reflectat si asupra mea, în sensul că asta m-a făcut cunoscut și popular în anumite zone. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele 7 săptămâni,  când, practic, s-a abandonat lupta și controlul pandemiei, trebuie să ne dea de gândit”, a spus Rafila.

Acesta a adăugat că, în curând, testele pozitive nu vor mai avea nevoie de confirmare PCR, ceea ce va duce, matematic, la o explozie a numărului de infecții:

“În curând Centrul European de Control al Bolilor va da un fel de lumină verde și testele antigen, certificate, testele pozitive nu vor mai avea nevoie de confirmare PCR ca să poți să confirmi un caz. Asta înseamnă creștetrea nr de cazuri și că evidența va fi foarte greu de ținut. Noi acum avem un nr limitat de laboratoare care fac teste PCR. Extinderea va face imposibilă controlul acestor cazuri. Pregătirea sistemului de sănătate publică a fost inexistentă. Nu e suficient ce s-a făcut, mi-e foarte frică în perioada următoare c-o să asistăm la o răspândire foarte mare a infecției. Auzeam mereu că lucrurile sunt sub control. Au fost 4 zile când nu s-au făcut teste și, ca prim minune, incidența în România a scăzut”.

Rafila a adăugat:

“Dacă testam mai mult, ajungeam la o incidență mai mare. Oamenii nu au cum să ajungă la teste. Trebuie să se înființeze centre de recoltare unde oamenii să poată să meargă, dar să aibă motive, să aibă simptome. Altfel, nu are rost. Nu e nici logic, nici economic”.

Întrebat de Marius Tucă dacă e pregătit să fie premier, Alexandru Rafila a răspuns: „Dacă există o deschidere, o înțelegere care să ducă la real unui guvern cu o largă majoritate, evident că se pot găsi diverse formule. În ceea ce mă privește poate că este prea complexă o poziție de acest gen. Dacă există o echipă, lucrurile se pot face. Nu poți să te pricepi la toate, pt că atunci ai o problemă. Deschiderea pt o discuție politică (coaliție, un guvern de uniune națională) mie mi se pare potrivită acestei situații”.

Valeriu Gheorghiță: “Estimăm că în ianuarie vom avea prima tranșă de vaccinuri care vor primi autorizare de punere pe piață”.

În ultima parte a emisiunii, locotenent-colonelul Valeriu Gheorghiță a răspuns invitației ziaristului. Iată ce spune acesta despre campania națională de vaccinare pe care a fost desemnat s-o coordoneze:

“E o responsabilitate foarte mare. Pot să vă asigur că sunt extrem de multe activități care necesită a fi implementate în perioada pe care o mai avem la dispoziție. Tre să punem la punct partea de comunicare, care e cel mai important element. A doua – organizarea propriu-zisă (lanț logistic, recepție, stocare, distribuție). Activitatea propriu-zisă (proceduri, personal)”.

Întrebat ce fel de vaccin vom avea, Gheorghiță a răspuns:

“Vom avea vaccinurile care vor primi autorizare de punere pe piață de la Agenția Europeană a Medicamentului. Ceea ce știm este legat de Pfizer. Se știe că până pe 29 dec vom avea un răspund de la Agenția Europeană a Medicamentului. Și vor emite o decizie de recomandare. Comunitatea Europeană ia act de decizie si atunci se dă undă verde”.

Despre calendarul sosirii vaccinului în România:

“Estimăm că în ianuarie vom avea prima tranșă de vaccinuri care vor primi autorizare de punere pe piață. Avem o estimare de 300 de centre destinate personalului medical care vor fi înființatee în unitățile sanitare și care vor deservi aceste unități sanitare. Vor mai fi 600 de centre care sunt localizate care să deservească populația în prima etapă. Prima etapă – personalul medical. 2 – vârstnice și cele cu boli cronice, 2b: persoanele care au activități esențiale și restul. Va fi o platformă care va fi gata până la sf lunii decembrie sau la începutul lui ianuarie să se înscrie acolo. În baza acestor criterii, sistemul de programare va face alegerea”.

Despre condițiile de păstrare a vaccinului:

„Sunt flacoane cu 5 doze și altele cu 10 doze. Dacă nu gestionăm bine și nu avem evidență, putem să pierdem doze. Se estimează că vorbim de 50 % dintre aceste vaccinuri că se pierd (nu se respectă lanțul frigului, etc…). (…) Pfizer e stabil la -70 de grade șase luni. După ce se dezgheață și se trec pe păstrare – țin 5 zile. Aceasta este perioada în care se va face efectiv vaccinarea. Vaccinul mai e stabil 6 ore la temp camerei. Dacă nu l-am folosit, pot să-l arunc”.

Gheorghiță despre Registrul Național al Vaccinărilor și despre posibilele reacții adverse:

“Noi avem Registrul Național al Vaccinărilor. Din acest registru, fiecare persoană va primi un sms de informare să vină să se prezinte la a doua etapă.

Simptomele sunt asociate dezvoltării bolii. Reacțiile adverse sunt strict legate de administrarea vaccinului. Datele pe care le avem despre vaccinul Moderna ne arată foarte bune. Apar aceleași reacții adverse întâlnite la alte tipuri de vaccinuri pe care le folosim de ani de zile”.

Gheorghiță estimează că pandemia va putea fi conținută dacă se vor vaccina peste 10 milioane de persoane în toată lumea:

“Dacă se vaccinează mai puțini, dar se vaccinează personalul la risc, nu vom mai avea decese”, a spus acesta.